B 2. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial
Documentul original
Pagina 109-112 ↗B 2. Protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial — asigurarea compatibilității de direcție între politicile culturale din România și cele internaționale și a eligibilității pentru finanțare a eforturilor pentru o reformă coerentă și durabilă prin elaborarea Strategiei Sectoriale pentru Cultură și a planurilor de acțiune pentru fiecare subdomeniu, inclusiv pentru dezvoltarea culturii în mediul rural și în micile așezări urbane și alinierea documentelor strategice din domeniul culturii cu politicile europene și internaționale; — operaționalizarea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole și concerte în vederea dezvoltării infrastructurii culturale prin alocarea de fonduri către UAT- uri pentru cofinanțarea instituțiilor publice de spectacole și concerte din subordinea autorităților administrației publice locale ale unităților administrative teritoriale din județe, respectiv teatre dramatice/lirice, filarmonici în cuantum de 3% din impozitul pe venit, cumulat la nivel național; — îmbunătățirea cadrului de funcționare a instituțiilor și companiilor de spectacole și concerte, cu colective și rezultate recunoscute la nivel național și internațional: ● dezvoltarea parteneriatului public-privat la nivelul tuturor instituțiilor de spectacole și concerte; ● introducerea programării multianuale a bugetării activității; ● revizuirea infrastructurii culturale la nivel național și introducerea unui sistem protectiv în materie de administrare, înstrăinare sau schimbare de destinație; ● instituirea unui sistem de stimulare a cotei de repertoriu contemporan autohton și european în oferta instituțiilor de spectacole; ● cofinanțarea de către Ministerul Culturii a sumelor necesare realizării obiectului de activitate și a dotării și modernizării sălilor de spectacole/concerte; ● finanțarea din bugetul Ministerului Culturii a taxelor de membru în diversele organizații internaționale a instituțiilor de spectacole și concerte; ● cooptarea autorităților locale pentru stimularea ofertei culturale și utilizarea corectă a infrastructurilor și a patrimoniului istoric; ● stimularea vieții culturale în zonele lipsite de infrastructură prin instituirea unei platforme de difuzare culturală (ajutor de turneu intraregional); ● elaborarea unor strategii transversale pentru modernizarea învățământului vocațional universitar și promovarea profesiilor de intermediere culturală și management, ● acreditarea unui sistem de perfecționare și specializare pentru profesiile care nu au COR; — creșterea gradului de alocare a fondurilor dedicate organizațiilor din domeniul culturii și cofinanțarea proiectelor europene (de exemplu, Creative Europe, Horizon 2020 etc.) implementate de organizațiile neguvernamentale în calitate de lider de proiect sau partener, până la pragul de 20%, în vederea stimulării participării organizațiilor neguvernamentale și a instituțiilor culturale din România la programe de finanțare Europene; — diversificarea surselor de finanțarea în cultură prin identificarea de noi fonduri bilaterale în baza dialogului cu Ministerul Afacerilor Externe și a parteneriatelor strategice ale României; — implementarea unui program strategic de investiție și valorizare a sectorului și capitalului cultural pentru întregul ciclu de valoare culturală prin îmbunătățirea sistemului de finanțare nerambursabilă, crearea unor mecanisme de finanțare nu doar pentru evenimente, festivaluri care asigură distribuția produselor culturale, ci și pentru cercetare artistică, creație, producție și educație culturală (de exemplu: funcționarea unor spații culturale care au o ofertă constantă și includ activități de creație, educație, diseminare etc.); — introducerea în programele de finanțare a start-up-urilor a unei categorii dedicate industriilor culturale și creative (abilități de inovare și creativitate: industria publicitară, arhitectura, artele, meșteșugurile, designul, industria filmului, dezvoltarea de software, publicarea și industria media) și acordarea de sprijin nerambursabil pentru capital inițial, pentru antreprenorii sub 35 de ani; — introducerea în curriculum școlar a informațiilor aferente sectoarelor cultural-creative, prin dezvoltarea conceptului de interdisciplinaritate în cadrul unui program național de educație prin cultură, elaborat și derulat în parteneriat cu Ministerul Educației și Cercetării, finanțat din fonduri europene nerambursabile; — clasificarea pe tipuri de activități a așezămintelor culturale și recunoașterea centrelor culturale cu activitate mixtă și adaptarea școlilor populare de artă și meserii — care asigură, inclusiv, transmiterea obiceiurilor meșteșugărești către tinerele generații — la evoluțiile sociale și culturale; — digitalizarea activității Ministerului Culturii și a instituțiilor din subordinea/de sub autoritatea acesteia — în limita sumei estimate la 16 milioane de euro, din fonduri nerambursabile — POCID 2021—2027: ● crearea unei platforme unice pentru gestionarea sistemului de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale, a finanțării producției de film, precum și alte tipuri de finanțare nerambursabilă; ● crearea unei platforme pentru gestionarea procedurilor pentru obținerea avizelor, în cazul executării lucrărilor, asigurând eficientizarea și transparentizarea gestionării, reducerea timpului pentru soluționarea dosarelor; ● digitalizarea reperelor din Lista monumentelor istorice; ● revizuirea listei existente a instituțiilor de interes național, includerea acelor muzee, teatre, filarmonici sau a altor instituții de drept public (de exemplu, Institutul Național al Patrimoniului) care îndeplinesc condițiile legale și regulamentare și digitalizarea întregului proces; ● crearea unei baze naționale de date pentru evidența patrimoniului arheologic, cu spațiu aferent de stocare, cu acces liber pentru instituțiile deținătoare de patrimoniu (muzee și instituții de cultură și cercetare), pornind de la Programul DocPat — realizat de Institutul Național al Patrimoniului; — implementarea unui program anual de stimulare a autorităților locale din fiecare regiune de dezvoltare a României în scopul unei mai bune coordonări între autoritățile locale, societate civilă și comunitate și al conlucrării pentru dezvoltarea potențialului cultural și al identității locale prin organizarea anuală, la nivelul celor 8 regiuni de dezvoltare ale României, a concursului pentru deținerea câte unui titlu de Oraș Cultural; — constituirea unui instrument de bază a elaborării de politici publice specifice prin identificarea tuturor formelor de activitate economică, a categoriilor de liber profesioniști din cadrul sectoarelor cultural-creative (SCC) și a indicatorilor socio-economici ai domeniului: ● inventarierea entităților/persoanelor care activează în domeniul cultural — organizații neguvernamentale și lucrători (persoane fizice) și a informațiilor cu privire la actanții din sectorul cultural- artistic în vederea unei mai bune înțelegeri a rolului, formelor de manifestare și impactului culturii în societate, atât la nivelul decidenților, cât și la nivelul opiniei publice; ● realizarea hărții și a Registrului persoanelor cu ocupații din sectoarele cultural-creative (RSCC) în vederea accesului la programele de finanțare din bani publici; — derularea anuală a programului de salvgardare a patrimoniului imaterial — de la Tezaur Uman Viu la rute culturale etc. — prin finanțare de la bugetul de stat: ● digitalizarea arhivelor patrimoniului imaterial; ● includerea continuă a valorilor în inventarul național; ● înscrierea cu prioritate pe lista Patrimoniului mondial UNESCO a obiectivelor: Pelerinajul de la Șumuleu Ciuc, Patrimoniul construit de la Rimetea, Porțile secuiești și bucovinene; — elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii în colaborare cu Departamentul pentru Relații Interetnice în vederea susținerii programatice a proiectelor de promovare, conservare și punere în valoare a patrimoniului cultural imaterial ale minorităților naționale, inclusiv prin finanțări nerambursabile din bugetul Ministerului Culturii; — dezvoltarea unui parteneriat stabil cu Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova prin promovarea identității și valorilor românești prin tradiții, obiceiuri și limbă, inclusiv prin asigurarea expertizei privind restaurarea infrastructurii culturale; — promovarea artiștilor și culturii scrise din România în interiorul și în afara granițelor țării: ● încheierea de parteneriate bilaterale pentru promovarea programelor de traduceri și internaționalizarea produselor culturale literare, inclusiv traducerea în și din limbile minorităților naționale, ● susținerea inițiativelor care vizează atragerea și pregătirea unor traducători din alte spații culturale, astfel încât interesul pentru cultura scrisă din România să crească substanțial; — promovarea corectă și eficientă a activității Ministerului Culturii, a instituțiilor din subordinea/de sub autoritatea acesteia și a activităților sectoarelor cultural-creative în cadrul unor campanii anuale de comunicare publică a sectoarelor cultural-creative, cât și prin proiecte de internaționalizare a culturii naționale precum: ● organizarea de către Muzeul Național al Bucovinei a Conferinței ICOM-ICR — 2022; ● „How can cultural and creative sectors strengthen democracy?” — Forumul Mondial pentru Democrație 2022, ● Anul European al Rezilienței prin Cultură — 2023, ● organizarea de către Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Universitatea „Babeș-Bolyai” a Conferinței EURHO 2023 — Cluj-Napoca; — consolidarea relației cu media publică din România — formator de opinie legitim și promotor principal al sectoarelor cultural-creative — în vederea găsirii celor mai bune forme de colaborare cu Societatea Română de Televiziune și cu Societatea Română de Radiodifuziune în scopul promovării valorilor culturale și artistice prin oferta editorială destinată românilor de pretutindeni, cetățenilor Republicii Moldova, prin oferta cultural-artistică încetățenită (de exemplu, orchestre și coruri, producția de teatru și film tv., ș.a.m.d.) și prin oferta națională de radio și televiziune, inclusiv în limba diverselor comunități etnice/minorități, în zonele încă neacoperite de către canalele/studiourile centrale și sau regionale; — includerea printre prioritățile culturale strategice ale României a sectorului cinematografic, atât pentru valoarea adăugată din punct de vedere economic, cât și din punctul de vedere al capacității sale de internaționalizare a produselor culturale românești, prin: ● revalorificarea patrimoniului național cinematografic prin restaurare, remasterizare și digitalizare, precum și promovarea și exploatarea la nivel național și internațional ale operelor audiovizuale de patrimoniu; ● reforma instituțională și a întregului sistem de finanțare, distribuție, exploatare, promovare a cinematografiei românești — structura și guvernanța Centrului Național al Cinematografiei, precum și misiunea și obiectivele acestuia; ● eficientizarea instrumentelor de susținere a cinematografiei: colectarea contribuțiilor și utilizarea sumelor din Fondul Cinematografic (fond extrabugetar, din care se finanțează filmele românești, festivalurile și distribuția de film) și instituirea schemei de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice aprobate în cuantum de 250 milioane de euro; menținerea, îmbunătățirea și dezvoltarea programului de stimulare a investițiilor străine în cinematografie; promovarea unor mijloace prin care autoritățile centrale și locale pot susține, facilita și stimula dezvoltarea acestui domeniu. C. Obiectiv pe termen lung (2024—2028): creșterea progresivă, anuală, a bugetului Ministerului Culturii astfel încât până în anul 2028 să atingă pragul de 1% din PIB