Biodiversitate și arii protejate

Principiile coordonatoare ale politicii de mediu: 7. Biodiversitate și arii protejate • Elaborarea și implementarea urgentă a unui Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității, în acord cu politicile europene, care va avea drept obiective:  Asumarea țintelor UE prin strategia europeană — 30% arii protejate și 10% strict protejate pana în 2030, asigurarea compensațiilor pentru pierderile de venit proprietarilor de teren aflați în această situație;  Audit și reformă ANANP pentru eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate prin reintroducerea societății civile în activitatea de gestionare a ariilor protejate; implementarea proiectelor INSPIRE și SINCRON; aprobarea regulamentului PN Văcărești;  Aprobarea legii ariilor protejate urbane și realizarea rețelei naționale de arii protejate urbane;  Evaluarea populației de carnivore mari prin metode științifice moderne;  Creșterea graduală a nivelului de nonintervenție în parcurile naționale și naturale, până la atingerea recomandării IUCN de 75% — început în 2021, finalizarea în 2024;  Realizarea inventarului național de specii alohtone invazive — termen 2022;  Elaborarea unei strategii naționale de combatere a speciilor alohtone invazive cu potențial risc pentru sănătate publică și pentru biodiversitate (de exemplu, Ambrosia artemisiifolia, Solidago canadensis, Rudbeckia spp. etc.) — termen 2023;  Implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030, prin realizarea Strategiei Naționale și a Planului de Acțiune privind Biodiversitatea 2030;  Implementarea unor sisteme unitare de management al calității și performanței resurselor destinate implementării planurilor de management/măsurilor de management și/sau măsurilor de conservare;  Crearea și aplicarea unui cadru unitar de acțiune care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate, printr-un sistem integrat de colectare, uniformizare și gestionare a informațiilor și datelor referitoare la biodiversitatea din România; optimizarea organizării/funcționării structurilor teritoriale ANANP; optimizarea bazei de date a ariilor naturale protejate; platforma integrată pentru eficientizarea proceselor administrative ale ANANP; strategia și planul de comunicare al ANANP; studii asupra potențialului economic al ariilor naturale protejate;  Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală și națională, precum și orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autoritățile emitente cu prevederile planului de management. Indiferent de tipul de proprietate al pădurii, managementul forestier trebuie să țină cont de cerințele de conservare a biodiversității. În cazul în care principalul instrument de management forestier, amenajamentul silvic, este întocmit pentru o suprafață inclusă într-o arie protejată, trebuie să se respecte prevederile stabilite în planul de management al ariei (conform Legii nr. 49/2011).  România, în calitate de stat membru UE, are obligația să realizeze un management corespunzător al rețelei Natura 2000 și al speciilor și habitatelor de interes comunitar. Pentru îmbunătățirea sau menținerea stării actuale a biodiversității este importantă elaborarea și implementarea planurilor de management, a seturilor de măsuri de conservare și a planurilor de acțiune aprobate pentru situri, respectiv pentru specii;  Implementarea de proiecte specifice pentru conservarea unor specii sau a unor habitate periclitate pe plan național și/sau european;  Realizarea unui grup de lucru cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, „Grup de Biodiversitate și Agricultură”, pentru a găsi soluții (viabile și pentru fermieri) pentru păstrarea biodiversității ridicate a zonelor agricole din România în conformitate cu Strategia de Biodiversitate a UE și a strategiilor anexe ca Farm to Fork etc.  Realizarea de studii pentru a determina capacitatea suport a ariilor naturale protejate și rezervațiilor raportat la turismul de masă și fauna cinegetică teritorială;  Parteneriate interinstituționale, la nivel central, pentru asigurarea controlului integrat al tuturor activităților ce se desfășoară în ariile naturale protejate. În ariile naturale protejate cu suprafețe foarte mari, mai ales cele cu statut special de conservare, precum Delta Dunării, Semenic-Domogled, Defileul Jiului etc., cu zone greu accesibile, este necesar un control coordonat/centralizat, atât pentru eficientizarea rezultatelor, cât și pentru a evita controalele repetate, în aceeași locație a mai multor instituții cu atribuții aproape similare;  Consolidarea capacității administrative care va contribui la realizarea de progrese, în special în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și conservarea naturii;  Acțiuni de completare a nivelului de cunoaștere (de conștientizare) a biodiversității și ecosistemelor. • Referitor la Planurile de management pentru ariile protejate se vor lua măsuri privind:  Asigurarea implementării planurilor de management elaborate și aprobate printr-o reformă a sistemului de management al ariilor protejate;  Continuarea finanțării implementării Planurilor de management pentru ariile protejate și elaborarea unora noi, acolo unde nu există încă;  Definirea unei axe de finanțare similare Axei Prioritare 5, Protejarea și conservarea biodiversității, decontaminarea solurilor poluate istoric și monitorizarea calității aerului, în cadrul Obiectivului Tematic 6 Protecția mediului și promovarea utilizării eficiente a resurselor, prioritatea de investiții Protejarea și refacerea biodiversității solurilor, precum și promovarea de servicii ecosistemice, inclusiv prin Natura 2000 și infrastructurile ecologice;  Simplificarea structurii și conținutului planurilor de management, eficientizarea implementării seturilor de măsuri minime și a măsurilor din planurile de management;  Întărirea capacității instituționale a organismelor de control din domeniul mediului privind implementarea planurilor de management al ariilor naturale protejate.

1. 0Original