7. MINISTERUL ANTREPRENORIATULUI ȘI TURISMULUI

Actuala criză epidemiologică generată de răspândirea noului coronavirus a afectat serios activitatea în mediul de business din România. Una dintre lecțiile învățate recent se referă la fragilitatea unui mediu economic neconsolidat sau aflat în dezvoltare în fața unui pericol global, apărut intempestiv. România are nevoie de o viziune clară asupra căilor și mijloacelor de dezvoltare și consolidare a mediului său de afaceri, inclusiv în domeniul turismului, bazată, în principal, pe politici publice, dar și pe resurse (proprii și atrase), care să răspundă, într-o manieră adecvată și susținută, cerinței fundamentale de îmbunătățire radicală a acestuia. Un obiectiv prioritar îl constituie dezvoltarea unui mediu de afaceri deschis, activ, stabil și transparent, într-un cuvânt, predictibil, clădit pe responsabilitate, competitivitate și spirit antreprenorial, care să permită oamenilor de afaceri, managerilor și întreprinderilor să facă față concurenței existente pe piața unică și pe terțe piețe. Comisia Europeană a constatat în 20201 că cea mai importantă problemă a întreprinderilor mici și mijlocii o reprezintă legislația (în procent de 26%, respectiv birocrația și sarcinile administrative), urmată de problema finanțării (23%). Conform viziunii pe termen mediu, România trebuie să devină o țară competitivă economic la nivel regional și global prin implementarea unui model economic bazat pe antreprenoriat, deschidere la concurență, inovare și investiții din fonduri europene. În acest sens, trebuie să inițiem și să implementăm o serie de măsuri care au ca scop realizarea unui plan major de edificare, modernizare și dezvoltare a ecosistemului antreprenorial în România. Acestea vizează, în principal, încurajarea înființării și dezvoltării de întreprinderi mici și mijlocii, stimularea activităților de cercetare-dezvoltare, inovare și transfer tehnologic, sporirea și consolidarea capitalului autohton, atragerea investițiilor străine directe (mai ales în sectoare cu valoare adăugată ridicată, în infrastructură și noi capacități de producție), promovarea destinațiilor turistice, precum și continuarea dezvoltării relațiilor economice cu partenerii noștri. Dezvoltarea și îmbunătățirea ecosistemului antreprenorial presupune diverse măsuri, pentru toate elementele acestuia, plecând de la politica guvernamentală, prin măsurile propuse în programul de guvernare, modificările legislative, identificarea modalităților de finanțare, dezvoltarea culturii antreprenoriale, sprijinirea prin mentorat și consultanță, înființarea și operaționalizarea infrastructurilor de sprijinire a afacerilor, până la partea de educație și formare, capital uman și forță de muncă (personal calificat), dar și pe partea de acces la piețe locale și globale (internaționalizare). IMM-urile sunt foarte importante pentru competitivitatea și prosperitatea României, pentru suveranitatea sa economică și tehnologică, precum și pentru reziliența economiei la diverse șocuri externe. Sustenabilitatea competitivă reprezintă principiul director al Europei pentru viitor. Realizarea unei economii digitale suple, eficiente din punctul de vedere al utilizării resurselor și neutre din punct de vedere climatic necesită mobilizarea deplină a IMM-urilor. Tranziția către o Europă mai sustenabilă din punct de vedere economic, ecologic și social trebuie să meargă mână în mână cu trecerea către digitalizare. Digitalizarea poate oferi IMM-urilor oportunități importante de a îmbunătăți eficiența proceselor de producție și capacitatea de inovare în materie de produse și modele de afaceri. Declanșarea pandemiei de COVID-19 în România a produs efecte deosebit de dure asupra economiei naționale, un număr foarte mare de întreprinderi, îndeosebi IMM-uri din aproape toate sectoarele economice fiind forțate să își reducă, suspende sau chiar să își închidă activitatea. Sprijinul guvernului acordat întregului mediu de afaceri autohton este esențial pentru a arăta solidaritate și a da încredere economiei și investitorilor. De aceea, vom continua să facem ceea ce trebuie: să oferim sprijin pentru redresarea operatorilor economici afectați de pandemie, să elaborăm și să gestionăm scheme de ajutor pentru firmele care așteaptă un ajutor de stat, după ce vreme de mulți ani au contribuit prin taxe și impozite la veniturile statului, vom căuta să generăm sinergii economice între sectorul public și privat, pentru că vorbim despre economia românească, nu economia sectorului privat și economia sectorului public. Mediul economic este cuprinzător: nu există doar servicii, nu există doar producție, nu există doar IT&C, nu există doar industrie, nu există doar comerț, nu există doar consum. Toate, împreună, reprezintă mediul de afaceri românesc. Toate, împreună, trebuie să funcționeze. România poate să depășească acest moment dificil realizând investiții. Acestea trebuie să se întâmple, deopotrivă în sectorul public și în sectorul privat. Investițiile în sectorul privat asigură efervescență economică, creează inovare, aduc plus-valoare, contribuie la echilibrarea balanței comerciale. Investițiile în sectorul privat reduc decalajele de concurență față de alte țări și permit readucerea la viață a unor sectoare de activitate și companii care pot să contribuie la crearea de prosperitate în societate. Prin implementarea PNRR se vor adopta măsuri pentru îmbunătățirea competitivității, rezilienței, adaptabilității și securității întreprinderilor. Anul 2022 va însemna lansarea proiectelor propuse spre finanțare. Va fi elaborată Strategia națională axată pe transformarea digitală a întreprinderilor și pe promovarea interacțiunilor digitale dintre stat și întreprinderile private. Sunt necesare măsuri specifice pentru a sprijini digitalizarea IMM-urilor și pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la relevanța și beneficiile adoptării tehnologiilor digitale. Prin PNRR ne propunem ca tranziția verde și cea digitală să fie favorizate și prin stimularea cooperării dintre mediul academic/de cercetare și mediul de afaceri, facilitând transferul de tehnologii moderne și sporind competitivitatea firmelor. Turismul este un factor important pentru creșterea și dezvoltarea economiei, având un impact semnificativ asupra creării de locuri de muncă. La fel ca toate celelalte sectoare ale economiei, industria turismului se confruntă cu o concurență din ce în ce mai acerbă la nivel mondial, iar România trebuie să prezinte o ofertă turistică durabilă și de calitate, mizând pe avantajele ei competitive. Potențialul turistic al României trebuie să se transforme din slogan în realitate economică. Avem nevoie de organizații de management al destinațiilor (OMD), la fel cum avem nevoie de promovare internă și externă. Pandemia de COVID-19 trebuie transformată într-o oportunitate pentru turismul românesc. Cu toate acestea, turismul a fost unul din sectoarele cele mai afectate în anul 2020, ca urmare a unei crize de sănătate fără precedent, precum și a unei crize sociale și de urgență economică pe fondul izbucnirii pandemiei de SARS-CoV-2, acest fapt reflectându-se atât în scăderea circulației turistice, cât și în activitatea redusă a profesioniștilor și operatorilor economici de profil. Îndeplinirea obiectivelor asumate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în domeniul turismului reprezintă unul din instrumentele care vor contribui la dezvoltarea sectorului turismului în România. Complementar, ne propunem dezvoltarea industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent. Pentru aceasta vom sprijini ecoturismul și managementul adecvat al destinațiilor de turism și industriile culturale și creative, ca sectoare importante pentru dezvoltarea locală. Măsuri pentru echilibrarea balanței comerciale a României, promovarea exportului și susținerea investițiilor incoming/outgoing: