ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ Într-un an de criză sanitară și economică, s-a reușit mobilizarea aparatului administrativ, astfel încât funcțiile statului au fost active în toata perioada stării de urgență și a stării de alertă. Anul 2020 reprezintă sfârșitul celui de-al doilea ciclu de reforme de la aderarea României la Uniunea Europeană și, din păcate, o serie de reforme realizate în cadrul primului ciclu (2007-2013) au fost anulate, iar o parte din cele mai importante măsuri prevăzute în cel de-al doilea ciclu (2014-2020) nu au fost pur și simplu aplicate/instituționalizate. Principalele deficiențe ale guvernanței publice, care s-au accentuat de la începutul anului 2017 până în 2019: • Ruptura dintre misiunea oficială a instituțiilor administrației publice: obiectivul de a furniza servicii publice de calitate pentru cetățeni și companii versus calitatea livrata. Cauze: Fragmentarea excesivă a funcțiilor instituțiilor publice, delegarea neclară a responsabilităților la nivelul administrației publice centrale și locale, capacitate redusă de gestiune a ciclurilor strategiilor și programelor publice, capacitate tehnică slabă de îmbunătățire continuă a proceselor în condițiile inflației de schimbări a regulilor și procedurilor. • Cultură administrativă și de management rigidă, caracterizată de obsesia supra-controlului, rezistență la schimbare și inovare. Cauze: Politizarea funcțiilor publice, practici de recrutare și selecție restrictive sau la limita legii, instituționalizare scăzută manifestată prin legislație și proceduri vagi, complicate, incoerente, promovarea generalizată a excepțiilor și derogărilor, ceea ce permite decizii personalizate, arbitrare și nefundamentate ale funcțiilor executive numite politic. • Ineficiență cronică a programelor naționale de investiții în infrastructura locală Cauze: Politizarea excesivă și arbitrară în alocarea resurselor publice către administrațiile locale, în special pentru investițiile în infrastructură, fără o evaluare profesionistă a oportunității și a impactului, interes scăzut pentru bugetarea pe bază de performanță. • Cadrul legislativ determinat de legislatia primara si secundara este inconsistent si de slaba calitate cu prevederi neclare, exceptii si derogari care distrug predictibilitatea regulilor. • Resursele umane din administratia publica nu sunt intotdeauna recrutate, promovate si evaluate pe baza de merit. • Administratia publica este preponderent reactiva la nevoile cetatenilor si a mediului de afaceri. • Identificarea si evaluarea prevederilor legale care necesita schimbare si completare pentru aplicarea eficienta a Codului Administrativ, inclusiv cele legate de folosirea limbii minoritatilor nationale. În prezent, aproape fiecare minister are un serviciu sau o direcție de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, până în anul 2019, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare și Reziliență, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării și reducerii birocrației. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor prioritiza propunerile care creează un efect de sinergie prin înglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocrației, atât pentru mediul de afaceri cât și pentru cetățeni. Reformele în domeniul Administrației Publice trebuie să promoveze atât consacrarea principiului integrității și corectitudinii cât și schimbarea culturii administrative. Pe de altă parte reforma administrației publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrativ eficiente, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local și spre asigurarea unei autonomii locale extinse.

1. 0Original