I. Creșterea rolului României în UE

I. Creșterea rolului României în UE Ne dorim o Românie performantă la nivel european, o Românie care, pe de-o parte, să contribuie activ la aprofundarea construcției europene, iar pe de altă parte să reușească să valorifice oportunitățile existente la nivel european, în beneficiul cetățenilor români. Ne dorim o Românie a cărei politică europeană să fie coerentă cu viziunea de dezvoltare a țării, o Românie care să se profileze și să devină un lider la nivel regional și european în domenii strategice și cu potențial de valoare adăugată pentru țara noastră: industriile creative, IT&C, turismul și agricultura ecologică, precum și un actor important pentru consolidarea rolului de liant al relațiilor euroatlantice. Ne dorim o Românie capabilă să profite de șansa relansării economice post - COVID-19, care să fructifice oportunitatea transformărilor sistemice în domeniul digital și ecologic pentru a face un salt calitativ în ceea ce privește modelul economic, infrastructura și serviciile publice. Printre obiectivele prioritare, Guvernul României va urmări: continuarea implicării active în procesul decizional la nivel UE, prin menținerea racordării la nucleul statelor care promovează consolidarea UE, în paralel cu menținerea dialogului cu toate statele membre pe ansamblul agendei europene; implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019-2024 şi reiterarea importanței principiilor de unitate, solidaritate şi coeziune europeană consacrate prin Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019; în perspectiva Conferinței privind viitorul Europei va fi susținută consolidarea solidarității și a unității europene, a capacității de coordonare, la nivel european, a sprijinului european pentru sistemele de sănătate, precum şi a instrumentelor şi mecanismelor care vor permite Uniunii şi statelor membre să răspundă mai eficient provocărilor curente; asigurarea implementării Planului european de redresare şi a Cadrului financiar multianual 2021-2027, cu accent pe direcționarea coerentă a fondurilor către investiții în infrastructură, reforme structurale, creșterea rezilienței economice și sociale, dar și pe accelerarea tranziției ecologice și digitale, în conformitate cu interesele României. Susținem un proces de integrare europeană care încurajează și protejează diversitatea de culturi și identități. Sprijinim organizarea Conferinței privind viitorul Europei, care să dezbată și să cristalizeze un nou consens politic la nivelul statelor membre și al societății europene, în special în următoarele aspecte: • Identificarea politicilor în care adâncirea integrării europene este benefică, dar și a politicilor care necesită doar o simplă coordonare la nivel european, în acord cu principiul subsidiarității; • Eficientizarea cadrului instituțional european astfel încât instituțiile europene să fie mai democratice, mai reprezentative și mai eficiente, servind în primul rând cetățenii europeni; • Eficientizarea mecanismelor de participare directă a cetățenilor în procesul decizional european; • Consecvenţă în promovarea poziţiilor naţionale; identificarea unui mecanism intern pentru evitarea dublului discurs, unul la nivel național, altul în procesul decizional la nivel european, care afectează credibilitatea Uniunii Europene și îi slăbește legitimitatea. Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc. La nivel european, Guvernul va fi un promotor activ al mecanismului european privind statul de drept. În ceea ce privește viitorul relației UE-Regatul Unit, România va continua să susțină definirea parteneriatului în parametri care să depășească palierul economic, promovând o cooperare ambițioasă și cuprinzătoare între cele două părți, precum și asigurarea sprijinului pentru cetățenii români în accesarea drepturilor prevăzute în Acordul de retragere. Guvernul va susține în continuare o serie de obiective importante la nivel UE: • demersurile pentru adoptarea și implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migrației; • participarea activă la procesul de consolidare a securității interne UE și a funcționalității Spațiului Schengen. • consolidarea pieței interne a Uniunii Europene, cu asigurarea libertăților circumscrise acesteia, precum și creșterea accesului companiilor, IMM-urilor românești la aceasta și la lanțurile valorice europene; • asumarea de către UE a rolului de lider în domeniul combaterii schimbărilor climatice și implementarea obiectivelor formulate prin Pactul Ecologic European, cu asigurarea unor condiții juste și echitabile de implementare; • consolidarea domeniului social, inclusiv din perspectiva protejării drepturilor lucrătorilor; • clarificarea conceptului de autonomie strategică a UE și a implicațiilor sale, cu accent pe creșterea rezilienței strategice a UE și statelor membre; • asigurarea unei finanțări coerente și eficace a politicii de cooperare pentru dezvoltare, în vederea reducerii sărăciei, consolidării rezilienței și relansării economice, asigurării unei dezvoltări sustenabile și promovării democrației în statele partenere; • va fi continuată promovarea unei prezențe românești consolidate în instituțiile europene, mai ales la nivel de conducere. Totodată, Guvernul va promova o implicare mai activă a României în acțiunea externă a Uniunii, pe baza evoluțiilor în plan internațional. România va continua să fie un susținător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest și Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaților, evidențiate în procesul de reformă, şi a asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilității şi securității în regiune. Includerea acestui spațiu în Uniunea Europeana într-un ritm susținut și de o manieră eficientă este în interesul strategic al României, atât din considerente economice, cât și geopolitice. Țara noastră trebuie să joace un rol important în programele de modernizare regională și în cele bazate pe schimbul de bune practici, facilitând astfel progresul european al statelor din Balcanii de Vest. De asemenea, România va urmări promovarea unei viziuni strategice post-2020 pentru Parteneriatul Estic, bazată pe continuarea agendei de reforme pro-europene în regiune, susținerea proceselor democratice şi a societății civile, precum şi o abordare ambițioasă de cooperare, inclusiv pe dimensiunea de Securitate. România va continua să joace un rol activ în politica UE în Vecinătatea Estică și cea Sudică. În ceea ce privește Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC), principalele direcții de acțiune vor urmări continuarea implicării active în implementarea măsurilor de consolidare a rolului UE în domeniul securității și apărării, atât pe linie militară, în cooperare cu MApN, cât și civilă. MAE va urmări menținerea nivelului de angajament în cadrul inițiativelor dezvoltate sub egida PSAC, precum și în cadrul angajamentelor operaționale derulate de UE în domeniul managementului crizelor. Pe linie PSAC civil, principalele direcții de acțiune vor urmări continuarea implementării angajamentelor prevăzute în Pactul Civil în domeniul PSAC, precum și a obiectivelor cuprinse în Strategia Națională pentru Implementarea Pactului Civil pe toate liniile de acțiune, în special prin promovarea unui cadru normativ pentru detașarea experților români în misiuni civile internaționale, inclusiv în domeniul PSAC. Pentru ca politicile europene ale României să fie mai eficiente, coerente și consistente cu politicile naționale, este nevoie de reformarea guvernanței afacerilor europene la nivel național. Plecând de la principiul potrivit căruia politicile europene sunt politici interne, care necesită o coordonare coerentă ce se poate realiza cel mai eficient de la centrul guvernului, credem că este necesară reformarea guvernanței afacerilor europene prin următoarele direcții de acțiune: • Dezvoltarea unui corp de specialiști în domeniul politicilor europene la toate nivelurile administrației publice. • Instituirea unui mecanism de consultări trimestriale intre actorii instituționali relevanți pentru dezbaterile strategice la nivel european.

1. 0Original