2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru
Documentul original
Pagina 246-247 ↗2% din PIB, din care cel puțin 20% pentru înzestrare şi modernizare, respectiv 2% pentru cercetare, dezvoltare și inovare); dezvoltarea capacităţii de apărare națională şi a nivelului de reacţie; asigurarea ofertei naţionale relevante pentru implementarea iniţiativelor NATO în planul dezvoltării capacităţii colective de reacţie a Alianţei; participarea la iniţiative şi proiecte aliate vizând dezvoltarea de capabilităţi aliate comune; participarea la misiuni şi operaţii NATO; contribuţia la implementarea prezenţei aliate înaintate pe teritoriul altor aliaţi estici şi gestionarea provocărilor de securitate de pe flancul sudic al NATO din ce în ce mai complexe și diverse, adăugând, pe lângă amenințările convenționale, amenințări cibernetice și hibride, cu factor mare de multiplicare, generat de tendința exponențială a evoluției tehnologice (inteligența artificială, megadate, tehnologia cuantică, drone, etc), fapt ce impune adaptarea organismului militar pe aceste noi coordonate. Pe acest fond, principalele linii de efort, care vor asigura un accent superior profilului strategic al României în cadrul NATO, vor urmări implementarea programelor şi proiectelor în planul modernizării, înzestrării şi operaţionalizării structurilor de forţe, care vor determina un nivel calitativ superior şi semnificativ al contribuţiei naţionale la arhitectura colectivă de securitate şi apărare NATO. În paralel, eforturile naţionale vor avea în vedere continuarea promovării profilului României ca pilon de securitate şi stabilitate în regiune, monitorizarea, stimularea şi asigurarea progreselor determinante în ceea ce priveşte consolidarea posturii aliate de descurajare şi apărare în Sud-Estul Europei şi regiunea Mării Negre pe toate cele trei componente operaţionale principale (terestru, aerian şi maritim) şi, în context, operaţionalizarea şi maturizarea proiectelor multinaţionale NATO de pe teritoriul naţional (ex. Brigada Multinațională Sud-Est/MNBDE-SE, Comandamentul Multinațional de nivel Corp Sud-Est/MNC-SE HQ). O atenţie aparte va fi acordată definirii şi implementării parametrilor optimi, măsurilor şi proceselor specifice în planul asigurării rezilienţei, atât la nivel naţional cât şi în cadrul integrat aliat, prin derularea unor programe de perfecţionare continuă pe linia asigurării securității cibernetice, a sistemelor de comunicații şi a combaterii ameninţărilor de tip hibrid, în vederea creşterii rezilienţei în faţa noilor provocări. În acest context este necesară creșterea rezilienței bazate pe comunicații civile, inclusiv 5G, deoarece comunicațiile de generații viitoare vor afecta societățile de la transport, asistență medicală și educație până la operațiunile militare. România va participa alături de cele 30 de state membre NATO la elaborarea unui plan de răspuns la pandemii, pe baza lecțiilor desprinse și a celor mai bune practici existente la nivelul statelor aliate în contextul actualei crize Covid-19. Astfel, vor fi luate măsuri în domeniul rezilienței și a pregătirii civile, a utilizării mecanismelor și capabilităților NATO în caz de criză. De asemenea, planul de răspuns național la pandemii va viza protejarea industriilor critice, îmbunătățirea planificării continuității activităților Alianței, cooperarea strânsă cu partenerii internaționali, precum Uniunea Europeană. Știrile false și acțiunile informative ostile reprezintă o provocare cu incidență asupra domeniului politico-militar, deoarce sunt derulate atât în scopul influențării percepției sociale și afectării încrederii populației în instituțiile statului, cât și pentru obținerea de informații necesare pentru influențarea procesului decizional. Gestionarea riscurilor și amenințărilor din mediul virtual, ne impun, cu necesitate, crearea și dezvoltarea de capabilități specializate, la nivelul forțelor armate, pentru contracararea acțiunilor informaționale, a propagandei cu scop destabilizator și campaniilor de tip hibrid. Vor fi înglobate, pe lângă noile concepte care au apărut sau au cunoscut evoluții semnificative (apărare și descurajare, reziliență, cooperare interinstituțională, tehnologii emergente și disruptive, digitalizare) și lecțiile învățate din recenta pandemie de Covid-19, în special în domeniul contribuției forțelor armate la sprijinirea autorităților civile, precum și în gestionarea fenomenelor asociate, cum ar fi propaganda disruptivă sau știrile false. La nivel național, se va avea în vedere implementarea pachetului de Ţinte de capabilităţi 2021 și