O situaţie deosebită întâlnită în ultima perioadă a fost aceea a interpretării date Constituţiei prin decizii ale Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate.

JUSTIȚIE 2. O situaţie deosebită întâlnită în ultima perioadă a fost aceea a interpretării date Constituţiei prin decizii ale Curții Constituționale prin care au fost admise excepții de neconstituționalitate. Trenarea de către guvernarea PSD a punerii în acord a Codului penal ori a Codului de procedură penală cu Constituția, așa cum a fost aceasta interpretată de către CCR, a condus la crearea premiselor nerespectării unor obligații ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene, ori a încălcării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Situaţia deosebită, existentă la preluarea mandatului, a fost cu atât mai profundă, în contextul efectelor deciziilor controversate ale CCR care au creat preocupări la nivelul Ministerului Justiţiei şi al organismelor europene, fapt reflectat şi în Raportul de ţară MCV. Mecanismele promovării şi menţinerii democraţiei şi statului de drept depind, în mare măsură, de modul de funcţionare a justiţiei, componentă esenţială a statului de drept. Justiţia nu incumbă unui anumit sector, disparat, ci tuturor actorilor din sistemul judiciar sau cu competenţa asigurării îndeplinirii actului de justiţie, alături de celelalte puteri – legislativă şi executivă, cu şi pentru cetăţean. În acest scop, atât cadrul legislativ cât şi întreaga activitate din justiţie trebuie să răspundă atât nevoilor sistemului cât şi justiţiabililor. Utilizarea corectă şi completă a tuturor resurselor este necesar a se centra pe profesionalizarea în toate domeniile, dar, în special, în cele vulnerabile. Eficienţa, profesionalismul dar şi asumarea, reprezintă eşafodajul pe care se va edifica în următorii ani o justiţie modernă, care să permită realizarea unui act de justiţie eficient, accesibil şi de calitate, bazat pe un management strategic integrat şi o abordare coerentă şi integrată a tuturor resurselor umane şi financiare, ţinând seama de principiile independenţei şi al descentralizării, care să permită adaptarea şi înnoirea prin raportare la noile tehnologii şi produse apărute. Obiectivele programului de guvernare în domeniul justiţiei sunt stabilite plecând de la competenţele legale ale Ministerului Justiţiei, de la nevoile sistemului judiciar şi Justiţiei în ansamblul său, resursele financiare aflate la dispoziţia ministerului, evoluţiile instituţionale din interiorul sistemului judiciar, recomandările şi obiectivele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare în domeniul justiţiei, precum şi de la obiectivele României exprimate de ministrul justiţiei în cadrul Consiliului JAI din ianuarie 2020, desfăşurat la Zagreb, odată cu preluarea Preşedinţiei croate a Consiliului, ţinând seama de importanţa şi necesitatea alinierii la tendinţele europene, de evoluţiile de la nivelul UE referitoare la conceptul de digitalizare a justiţiei, în scopul asigurării unui sistem organizaţional şi de management competent, apt să confere actului de justiţie un plus de valoare.

1. 0Original