Consolidarea independenţei justiţiei

va elabora și depune în cel mai scut timp un proiect de lege privind desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, 9. Consolidarea independenţei justiţiei Imbunătăţirea actului de justiție/Eliminarea practicilor neunitare Ministerul Justiţiei a elaborat în cursul anului 2020 următoarele proiectele de lege care vor rămâne puse în dezbatere publică până cel târziu la finalul lunii martie 2021: • proiectul de Lege privind statutul magistraţilor din România; • proiectul de Lege privind organizarea judiciară; • proiectul de Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii. Actele normative actuale au suferit, de la adoptare până în prezent, numeroase modificări şi completări care, fie au creat disfuncţionalităţi ale sistemului, fie neclarităţi în aspecte esenţiale care privesc sistemul judiciar, respectiv cu privire la statutul şi cariera magistraţilor. De asemenea, în anii 2018 şi 2019, reglementările au suferit numeroase modificări criticate atât de asociaţii ale magistraţilor şi de societatea civilă, cât şi de organismele europene pe motiv că aduc atingere independenţei justiţiei şi că nu au respectat principiile de transparenţă privind adoptarea actelor normative ori nu au fost dezbătute la nivelul sistemului judiciar, într-un cadru larg ori pentru o perioadă suficient de lungă de timp. Urmărim ca variantele finale care vor rezulta în urma dezbaterilor publice și vor fi înaintate Parlamentului spre adoptare să respecte următoarele principii: independența judecătorilor și procurorilor, primirea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă a instanțelor, a CSM, dar și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și executiv, obligațiile noastre care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, Mecanismul ”Stat de Drept”, lansat recent de Comisia Europeană, la care se adaugă jurisprudența recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului (cererea nr. 3594/19 din 5 mai 2020), precum și necesitatea implementării deciziilor obligatorii ale Curții.

1. 0Original