În al doilea rând, cultura, ca domeniu în sine, trebuie privit ca un generator de valoare reală pentru cetățeni și pentru societate.

În al doilea rând, cultura, ca domeniu în sine, trebuie privit ca un generator de valoare reală pentru cetățeni și pentru societate. În al treilea rând, pentru a fi sprijinită să genereze valoarea economică și socială, cultura trebuie sprijinită să funcționeze în relație cu celelalte sectoare. Acest lucru înseamnă că este necesară crearea unor cadre de lucru interministeriale (cu Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Ministerul Educației, Ministerul Turismului, Ministerul Sănătății), intrasectoriale (sectorul cultural public, cel privat și cel independent din cultură) și intersectoriale (cu implicarea sectorului de afaceri și a sectoarelor independente și private din alte domenii economice și sociale). Cultura este un domeniu în sine, dar valoarea sa pentru societate se exprimă în celelalte domenii. În al patrulea rând, 3,7% din angajații din UE lucrează în sectorul cultural – situația este, probabil, asemănătoare și în România, numai că abia din 2020 putem vorbi despre datele necesare. În 2018, sectorul cultural a generat 3,6% din PIB-ul României, mai mult decât industria extractivă, turismul și serviciile financiare. Asta înseamnă că în privința culturii avem nevoie nu numai de o schimbare majoră de discurs, dar și de o reorganizare din temelii a sectorului, pentru a asigura condiții elementare legale, financiare, fiscale și de protecție socială pentru oamenii și organizațiile din sector. E momentul ca domeniul culturii, reînțeles ca mai sus, să fie ridicat de la stadiul de important în discurs, la cel de important în realitate și să fie privit întocmai ca celelalte sectoare cheie ale societății, adică din dubla perspectivă nevoi-beneficii (care sunt investițiile necesare pentru dezvoltarea sectorului și care sunt tipurile de impact social și economic pe care le vizăm prin dezvoltarea sectorului). Viziunea pe termen mediu Adaptarea domeniului cultural la dinamica schimbărilor din societate și dezideratul conservării valorilor identitare românești și ale minorităților naționale vor reprezenta cele două obiective ce vor sta la baza reformei pe care Guvernul o va demara și care va urmări valorificarea rolului tuturor instituțiilor din această sferă, prin definirea de obiective măsurabile prin intermediul unor indicatori de performanță reali. Vor fi demarate parteneriate reale cu instituțiile cu obiective similare, astfel încât să fie asigurată utilizarea eficientă a resurselor acestora. Un obiectiv transversal va consta în corelarea demersurilor culturale cu alte instituții din administrația centrală și locală, precum și cu societatea civilă, în vederea dezvoltării turismului cultural. Totodată, prin cooperarea cu Ministerul Educației și Cercetării și ONG-uri specializate va fi implementat un plan național pentru educație culturală și artistică în școlile din România, care va prevedea inclusiv introducerea în programa școlară a unor elemente ce țin de importanța protejării patrimoniului cultural național. Va fi intensificat dialogul între instituțiile publice culturale și sectorul independent, în vederea generării unor efecte de sinergie în privința livrării de produse culturale racordate la așteptările societății. Va fi consolidată activitatea Institutului Cultural Român, în subordinea Ministerului Culturii, printr-o mai strânsă colaborare cu MAE și Ministerul Culturii și prin desemnarea în consiliul director a unor personalități culturale, cât și reprezentanți MAE și MC. Astfel, Guvernul își propune să extindă rețeaua institutelor culturale românești din străinătate, prin înființarea de noi filiale în cel puțin alte 25 de țări din vecinătate și în regiunile de relevanță strategică pentru România (Asia, Africa și America de Sud). De asemenea, va fi avută în vedere finanțarea multianuală a institutelor culturale românești din străinătate, astfel încât acestea să funcționeze pe o logică mai apropiată de societatea civilă, în care raportul dintre banii investiți în programe și cei pentru cheltuieli administrative să fie de cel puțin 70%-30%. În egală măsură, ne vom asigura că institutele culturale românești din străinătate funcționează în locații potrivite pentru activitatea de reprezentare, promovare și protejare a culturii și civilizației naționale în străinătate. Personalul ICR va fi alcătuit din specialiști în management cultural și în diplomație culturală și va avea un parcurs de carieră distinct de cel din MAE sau de la Ministerul Culturii. Proiectele promovate de către minoritățile naționale vor fi susținute și prin bugetul Ministerului Culturii, care va elabora o strategie comună în acest sens în cooperare cu Departamentul pentru Relații Interetnice. O altă prioritate pentru guvernare va fi consolidarea relației cu Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, care vor deveni principalii promotori ai sectoarelor cultural-creative prin programe atractive de dezvoltare a audienței, realizate în parteneriat cu Ministerul Culturii. Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune : - asigurarea accesului la conținutul serviciulul pubic de radio în limba maghiară în zonele încă neacoperite de către programele în limba maghiară de la studiourile teritoriale Cluj și Târgu Mureș; - reducerea birocrației; - clarificarea și simplificarea prevederilor legale privind drepturile de autor a celor care lucrează în mass-media; - investiții în aparatură și mijloace de comunicare moderne, pentru adaptarea la cerințele pieței.

1. 0Original