II. Investiții masive în sănătate prin:

II. Investiții masive în sănătate prin: a) Creșterea finanțării sistemului de sănătate. Speranța de viată a populației – cu o stare bună a sănătății este un factor cheie pentru creşterea economică. România a alocat în anul 2017, 5% din PIB pentru sănătate, în timp ce media europeană s-a situat la 9,8% din PIB (cea mai mică alocare bugetară pentru sănătate din UE atât pe cap de locuitor, cât și ca proporție din PIB). Astfel, direcțiile prioritare în vederea reducerii decalajului de finanțare comparativ cu celelalte state UE sunt: Creșterea finanțării publice pentru sănătate până la 6% din PIB; o Asigurarea unui grad de absorbție ridicat a fondurilor europene dedicate domeniului o sănătății în perioada 2021-2027 și valorificarea acestei oportunități ca o sursă suplimentară de finanțare a sistemului de sănătate din România; Introducerea de criterii de performanță și sisteme de monitorizare (inclusiv digitalizare) o în vederea eficientizării managementului bugetului alocat sănătății; Implementarea bugetării multianuale, în direcția creșterii graduale a procentului din o PIB alocat sănătății cu scopul atingerii mediei europene privind ponderea cheltuielilor pentru sănătate în bugetul național. b) Dezvoltarea asigurărilor complementare de sănătate cu creșterea ponderii fondurilor private, care să cofinanteze servicii medicale, crearea unui cadru legislativ şi creşterea deductibilităţii fiscale pentru asigurările complementare de sănătate si initierea unei dezbateri publice legate de oportunitatea introducerii concurentei in administrarea asigurarii obligatorii de baza; c) Implementarea unui mecanism de tranziție de la plata per DRG la plata per serviciu prin pilotarea mai multor unități sanitare concomitent cu actualizarea TCP; evaluarea și pilotarea finanțării în funcție de rezultat; d) Dreptul de a alege în Sănătate - deschiderea către mai multe tipuri de asigurări de sănătate și asiguratori pe modelul Pilonul 2 și 3 de pensii; în acest context statul își va menține rolul de reglementator, finanțator și chiar ofertant de servicii de asigurare prin CNAS. e) Crearea unui fond de inovație în sănătate; f) Investitii de cel puțin 1,8 miliarde euro din fonduri europene prin Planul național de redresare și reziliență pentru îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților critici cu scopul de a asigura acces la tratament în regim de urgență și de a reduce mortalitatea pacienților aflați în stare critică pe perioade/crize pandemice, prin investiții în infrastructura institutelor de boli cardiovasculare, îmbunătățirea accesului la servicii medicale al pacienților oncologici, creșterea accesului la servicii publice de sănătate de înaltă calitate și îmbunătățirea accesului la servicii multidisciplinare prin investiții în infrastructura spitalelor județene de urgență, a spitalelor de urgență, a spitalelor clinice, a spitalelor de pediatrie, a institutelor de pneumoftiziologie/gerontologie și geriatrie, îmbunătățirea calității serviciilor medicale furnizate pacienților diagnosticați cu tuberculoză, prin investiții în infrastructura unităților spitalicești de pneumoftiziologie și asigurarea accesului la servicii de sănătate prin implementarea soluțiilor de digitalizare în sistemul de sănătate. Pentru domeniul sănătate, în Planul Național de Reziliență și Redresare sunt avute în vedere investiții în unitati sanitare noi, inclusiv extinderi ale spitalelor existente; investiții în infrastructura medicală oncologică: București, Cluj, Iași, Timișoara și secțiile de oncologie din municipiile reședință de județ; investiții în institutele de boli cardio-vasculare și secțiile cardio-vasculare din municipiile reședință de județ.

1. 0Original