I. Reziliența sistemului de sănătate; acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean.
Documentul original
Pagina 70-73 ↗I. Reziliența sistemului de sănătate; acces sigur la servicii medicale de bună calitate, pentru fiecare cetățean. • Rețea națională de centre medicale comunitare. o Construirea/modernizarea și dotarea a 200 centre comunitare medicale integrate (minimum 150 în zone defavorizate); o Scop: asigurarea accesului permanent, rapid și neîngrădit al tuturor cetățenilor la asistență medicală primară. Reprezintă cheia reconstrucției întregului sistem de sănătate. Fiecare centru va angaja și va contracta servicii cu medici de familie, asistenți medicali, moașă, asistenți comunitari și sociali; o Se vor dezvolta la nivelul acestor centre serviciile de telemedicină și de medicină dentară. • Asigurarea personalului medical necesar în mediul rural și în zone defavorizate. o Acordarea unei indemnizații de instalare, a unei locuințe de serviciu și a unui buget de practică medicilor de familie, în colaborare cu autoritățile locale; o Prelungirea, la cerere, a perioadei de activitate a medicilor de familie pensionabili; o Creșterea numărului de locuri alocate specialității de medicină de familie; o Creșterea finanțării pentru angajarea de asistenți medicali comunitari în funcție de nevoile comunității. • Acces mai bun, în mediul rural și în zonele defavorizate, la medicamente, inclusiv la cele compensate și gratuite. o Încurajarea deschiderii de farmacii în mediul rural și în zonele defavorizate, în corelație cu rețeaua națională de centre medicale comunitare; o Aprovizionarea periodică cu unități mobile în zonele izolate; o Identificarea și înlăturarea mecanismelor anticoncurențiale în aprovizionarea cu medicamente a farmaciilor. • Rețea de centre de asistență medicală ambulatorie de specialitate. o Modernizarea/extinderea și dotarea a aproximativ 70 de ambulatorii publice (minimum 30 în zone defavorizate); o Scop: creșterea substanțială a accesibilității tuturor cetățenilor, mai ales din orașele mici și din localitățile rurale, la servicii de specialitate de calitate, acces la un pachet complet de investigații clinice și paraclinice, spitalizare de zi și servicii conexe serviciilor medicale; o Înființarea în cadrul acestor centre a serviciilor de telemedicină, care vor realiza consultații la distanță și monitorizarea și îmbunătățirea tratamentului pacienților cu boli cronice (cardiovasculare, diabet, afecțiuni pulmonare). Acestor centre care se vor înființa în orașe li se adaugă cele existente deja în municipii, de obicei pe lângă spitale, ale căror structură și dotare vor fi reanalizate și adaptate unor standarde de calitate pentru întreaga gamă de servicii medicale ambulatorii de specialitate. • Asistență medicală spitalicească. o Asigurarea calității serviciilor medicale spitalicești, comparabile cu un standard european, sub controlul unei instituții profesionalizate și independente; o Asistență medicală spitalicească acreditată și clasificată conform realității, introducerea de planuri de conformare cu obiective realizabile; o Remunerarea medicilor și asistenților în funcție de activitatea realizată; o Flexibilizarea modului de normare a activităților medicale în funcție de nevoi; o Flexibilizarea utilizării paturilor de spital în funcție de adresabilitate, prin crearea de structuri organizatorice cu specialități medicale și chirurgicale înrudite; o Încurajarea formării și funcționării de consorții de spitale; o Educația managerială continuă pentru toate structurile de conducere din domeniul medical; o Modificarea și adaptarea la costurile reale a plății serviciilor medicale spitalicești; o Dezvoltarea serviciilor de asistență medicală pentru pacienții critici (infarct miocardic, AVC, politraumă, arși etc) în cât mai multe spitale județene; o Dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative intraspitalicești; o Aplicarea drepturilor de folosire a limbii materne în domeniul serviciilor medicale, în spiritul cartei europene pentru limbile regionale și minoritare ratificată de România. • Prevenția și programele de sănătate. o Accelerarea derulării programelor naționale de screening și extinderea acestora cu finanțare de la UE, în domeniul bolilor netransmisibile cu cea mai mare incidență în rândul populației României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostată, hepatopatii, etc.; o Dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening și prevenție. o Aprobarea Planului național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene, implementarea prin instituțiile responsabile (MS, Ministerul Mediului, ANSVSA) și finanțarea în vederea implementării; o Implementarea strategiei naționale de prevenire și control al infecției HIV/SIDA și a tuberculozei, reducerea stigmatizării; o Dezvoltarea, implementarea și finanțarea Planului național pentru prevenirea și combaterea cancerului (PNCC) prin abordarea integrată a luptei împotriva cancerului — de la prevenție, screening, diagnostic precoce, acces rapid la tratament, terapii și îngrijire, viață după învingerea cancerului, în concordanță cu Planul european de combatere a cancerului; o Finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății — educație pentru sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos; o Introducerea educației pentru sănătate în școli ca disciplină curriculară obligatorie, promovarea deprinderilor preventive și a unui stil de viață sănătos, sprijinite prin măsuri legislative adecvate; o Evaluarea și îmbunătățirea programelor de sănătate existente, prin asigurarea finanțării corespunzătoare rezultate din evaluarea indicatorilor cost-eficiență și integrarea măsurilor de îmbunătățire în Strategia Națională de Sănătate 2021-2024; o Măsuri de îmbunătățire a activităților privind sănătatea Mamei și Copilului, în vederea reducerii ratei mortalității materne și infantile în România; o Elaborarea de programe medico-sociale comune între Ministerul Sănătății, Ministerul Familiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și autoritățile locale. • Centrele de îngrijire a persoanelor vârstnice și îngrijirile la domiciliu, inclusiv servicii de paliație. o Asigurarea de servicii pentru persoanele vârstnice care necesită atât asistență medicală, cât și socială și servicii de paliație cu accent pe terapia durerii; o Dezvoltarea și înființarea de noi centre comunitare integrate pentru persoanele vârstnice, încurajarea parteneriatului public-privat în domeniul dezvoltării și profesionalizării centrelor comunitare integrate destinate îngrijirii persoanele vârstnice, precum și celor suferinde de boli mintale; o Adoptarea legislației care să încurajeze îngrijirile la domiciliu și dezvoltarea lor pentru a le face atractive prestatorilor de astfel de servicii: o Pregătirea asistenților medicali pentru îngrijiri la domiciliu, în colaborare cu Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Asistenților Medicali și Moașelor din România (OAMGMAMR). • Dezvoltarea medicinii școlare, inclusiv prin dezvoltarea unui curriculum de pregătire specific, care să asigure asistență medicală și sprijin pentru informarea și educația pentru sănătate în școli. o Sprijinirea autorităților locale pentru angajarea medicilor și asistenților medicali dedicați medicinii școlare, prin finanțarea și organizarea de cursuri de instruire, în parteneriat cu societatea profesională de profil. • Accesul neîngrădit la medicamente esențiale, compensarea/gratuitatea medicamentelor din programele naționale și a vaccinurilor; reevaluarea politicii medicamentului și încurajarea producției autohtone de produse farmaceutice. o Redefinirea mecanismului de evaluare a tehnologiilor medicale în scopul asigurării accesului pacienților la noi terapii inovative, decontabile din fonduri publice; o Continuarea și accelerarea procesului introducerii în regim de compensare a medicamentelor inovative; o Creșterea ponderii consumului de medicamente generice și biosimilare și încurajarea industriei locale producătoare de medicamente să asigure medicamentele deficitare; o Adaptarea mecanismelor de aplicare a contractelor cost-volum și cost-volum-rezultat la realitățile actuale în vederea creșterii accesului la tratamente inovative. • Elaborarea și implementarea unei Strategii Naționale de e-Sănătate, cu termene de implementare clare și cu finanțare sustenabilă. o Asigurarea implementării unui sistem informatic integrat vizând principalii furnizori de servicii medicale din sănătate; o Realizarea Registrelor Naționale de Boli pentru planificarea programelor naționale și a investițiilor și pentru a permite sprijinul deciziilor în domeniul politicilor de sănătate, în baza dovezilor și a medicinei bazate pe rezultat; o Operaționalizarea Dosarului Electronic de Sănătate (DES), cu calendar și responsabilități clare pentru operaționalizarea și utilizarea DES, instrument medical modern pentru a cărui funcționalitate se are în vedere perfecționarea cadrului legislativ de reglementare; o Extinderea reglementărilor în domeniul telemedicinei și a serviciilor asociate, prin asigurarea unor norme de reglementare specifice, dar și a resurselor financiare necesare implementării acestui important palier din domeniul sanitar. • Resursa umană. o Reforma rezidențiatului prin coordonarea metodologică a pregătirii de către universitățile/facultățile de medicină și farmacie, corelarea locurilor și posturilor scoase la concurs cu proiectarea pe 5 ani a specialităților deficitare și a nevoilor de asistență medicală și de resurse umane la nivel local și regional; o Actualizarea curriculumului și bibliografiei de pregătire în rezidențiat și examen în specialitate conform standardelor actuale; o Generalizarea ghidurilor de bună practică, pentru a uniformiza practica medicală, elaborate de Colegiul Medicilor din România, Comisiile de specialitate și societățile profesionale; o Ghidurile vor sta la baza structurării și finanțării acțiunilor prioritare ale Ministerului Sănătății și ale programelor naționale; o Ori de câte ori este posibil, în funcție de specificul fiecărei specialități, vor fi adoptate ghidurile europene și internaționale; o Ghidurile vor sta la baza elaborării algoritmului de diagnostic și tratament al diferitelor boli, precum și a protocoalelor de diagnostic și tratament în funcție de specificul fiecărei specialități și al fiecărei unități sanitare; o Introducerea formării de asistenți medicali specialiști; o Reforma CMR, ca organism profesional independent; o Realizarea și implementarea Registrului Național al Profesioniștilor din sănătate; o Realizarea și implementarea Registrului rezidenților și a caietului de monitorizare a pregătirii rezidentului în format digital; o Construcția prin Planul National de Redresare și Reziliență a centre de dezvoltare a competențelor pentru personalul din sistemul public de sănătate în parteneriat cu Universitățile de Medicină și Farmacie și a unui centru de excelență în managementul serviciilor de sănătate în parteneriat cu Institutul Național de Management al Serviciilor de Sănătate.