ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ După doi ani de criză sanitară și economică, s-a reușit mobilizarea aparatului administrativ, astfel încât funcțiile statului au fost active pe toată perioada stării de urgență și a stării de alertă. Principalele provocări ale sistemului de administrație publică au fost următoarele: • Cadrul legislativ determinat de legislația primară și secundară este inconsistent și de slabă calitate, cu prevederi neclare, excepții și derogări care distrug predictibilitatea regulilor. • Resursele umane din administrația publică nu sunt întotdeauna recrutate, promovate și evaluate pe bază de merit. • Administrația publică este preponderent reactivă la nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri. • Identificarea și evaluarea prevederilor legale care necesită schimbare și completare pentru aplicarea eficientă a Codului Administrativ, inclusiv cele legate de folosirea limbii minorităților naționale. Aproape fiecare minister are un serviciu sau o direcție de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare și Reziliență, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării și reducerii birocrației. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor da întâietate propunerilor care creează un efect de sinergie prin înglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocrației, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni. Reformele în domeniul Administrației Publice trebuie să promoveze atât consacrarea principiului integrității și corectitudinii, cât și schimbarea culturii administrative. Pe de altă parte, reforma administrației publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrativ eficiente, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local și spre asigurarea unei autonomii locale extinse. Reforma administrației locale constă și în următoarele puncte-cheie: • Elaborarea și aprobarea Codului finanțelor publice locale care să reunească într-un mod unitar și necontradictoriu reglementările privind: finanțele publice locale, criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, fiscalitatea locală și procedurile fiscale locale. • Revizuirea Codului administrativ astfel încât să fie remediate disfuncționalitățile constatate în cei 4 ani de aplicare și prevederile legale care generează anomalii în administrația publică centrală și administrația publică locală. Totodată, se introduc reglementări pentru crearea consorțiilor administrative care să stimuleze și să dezvolte cooperarea între autoritățile administrației publice locale. • Elaborarea Codului de procedură administrativă care să stabilească regimul juridic aplicabil actelor și contractelor administrative, reguli și mecanisme pentru simplificarea procedurilor administrative, inclusiv prin soluții de e-guvernare, pentru facilitarea accesului cetățenilor la administrația publică și pentru creșterea transparenței și eficienței instituțiilor publice. Este necesară asigurarea autonomiei financiare a autorităților publice locale, inclusiv prin punerea în aplicare a măsurilor de alocare către unități administrativ-teritoriale a procentelor stabilite de lege privind redevența pentru exploatările de suprafață. Guvernul va continua implementarea măsurilor privind alocarea unui procent semnificativ din impozitul pe venit estimat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităților administrative publice locale.

1. 0Original