V. Priorități la nivel bilateral, regional și global.

V. Priorități la nivel bilateral, regional și global. Guvernul va continua să acorde o atenție deosebită consolidării parteneriatelor și relațiilor strategice bilaterale, precum și oportunităților de dezvoltare a unor relații importante pentru interesele României. Vor fi extinse și aprofundate acele relații bilaterale și multilaterale ce contribuie la securitatea și prosperitatea României, cu adaptarea cooperării la noile provocări generate de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, promovarea solidarității și cooperării în relația cu statele partenere. La nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relațiilor și parteneriatelor strategice sau cu conținut strategic cu Germania, Franța, Italia, Spania, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Ungaria, Bulgaria, precum și actualizarea și urmărirea implementării, acolo unde este cazul, a Planurilor de Acțiune sau Foilor de Parcurs ale parteneriatelor strategice bilaterale. De asemenea, se va urmări implementarea obiectivelor asumate în Declarația Comună actualizată de Parteneriat Strategic dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord semnată la 23 martie 2023, care reflectă stadiul actual al relațiilor UE-Regatul Unit și evoluțiile curente din domeniul securității, Regatul Unit rămânând un partener strategic crucial pentru România, în plan bilateral și în cadrul NATO. De asemenea, în relație cu statele membre UE, statele membre ale Spațiului Economic European (SEE) și ale Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), se are în vedere dezvoltarea formatelor de cooperare aprofundată în plan sectorial, european și multilateral, care să permită inclusiv o mai bună promovare a candidaturilor României în cadrul organizațiilor regionale, europene și internaționale. Totodată, în consonanță cu interesul major al României de dezvoltare a relației transatlantice, vom aprofunda relația cu Canada, un partener important al țării noastre, cu caracter strategic, în special în ceea ce privește abordarea comună în domeniul securității, care va fi consolidată de dinamizarea dialogului politic și intensificarea legăturilor economice. Vor continua acțiunile de consolidare a rolului României ca vector de propagare a valorilor comunității europene și euroatlantice în Balcanii de Vest, urmărind și sprijinind asumarea valorilor democratice de către statele vizate și accelerarea reformelor pe calea integrării europene și euroatlantice. Asistența României va fi ajustată cererii punctuale a țărilor beneficiare, Planului economic și investițional al UE pentru regiune și provocărilor generate de războiul de agresiune declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei. În Balcanii de Vest, România va susține în continuare, activ și vocal, avansarea politicii de extindere și perspectiva integrării europene a partenerilor care îndeplinesc criteriile agreate, inclusiv standardele europene privind protecția persoanelor aparținând minorităților naționale. În formatele de cooperare regională, România va continua să se profileze ca actor solidar și responsabil. Va contribui la facilitarea acțiunii concertate a UE cu cea a formatelor regionale prin valorificarea parteneriatelor existente și a instrumentelor de sprijin al Uniunii pentru țările din Balcanii de Vest și din Vecinătatea Estică. Va continua participarea activă la dezvoltarea mecanismelor de dialog și cooperare regională la crearea cărora țara noastră și-a adus în mod direct contribuția. Astfel, România va fructifica, în continuare, oportunitățile formatului trilateral România-Polonia-Turcia, România-Ucraina-Republica Moldova (creat la inițiativa diplomației române în 2022), formatului București 9/B9 și ale altor formate regionale, cum sunt OCEMN, ICE, SEECP, Comisia Dunării, Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Se va urmări, în continuare, consolidarea cooperării în cadrul dialogului trilateral România-Spania-Polonia. Guvernul va menține un rol activ în dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări (I3M) ca platformă politică matură, generatoare de investiții și interconectare strategică pe axa Nord-Sud și va promova consecvent proiectele strategice de interconectare ale României, în vederea valorificării depline a potențialului prezentat de Inițiativă în plan economic și strategic, potențial extrem de important în contextul agresiunii armate a Federației Ruse împotriva Ucrainei, în special în contextul găzduirii, la București, în septembrie 2023, a Summitului Inițiativei celor Trei Mări și a Forumului de Afaceri. Totodată, va asigura coordonarea activităților Comitetului Director al Agendei Maritime Comune pentru Marea Neagră în anul 2023, promovând avantajele cooperării regionale în regiunea Mării Negre și interesele României în materie de dezvoltare durabilă, economică și socială. Vor fi continuate eforturile de optimizare a relațiilor cu celelalte state vecine, în funcție de elementele specifice ale fiecăreia. Relația cu Ungaria va continua să fie abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 și de Declarația de parteneriat strategic din 2002, precum și în spiritul bunei vecinătăți. În contextul redinamizării dialogului bilateral, inclusiv la nivel înalt, dar și pe linia ministerelor afacerilor externe, partea română va continua să promoveze o relație bilaterală bazată pe valori europene, orientată spre viitor, cu obiectivul restabilirii și dezvoltării climatului de încredere și de respect reciproc. Consolidarea relației bilaterale poate avea loc printr-o abordare pragmatică și constructivă, în vederea identificării unor proiecte reciproc avantajoase, care să servească intereselor ambelor state și cetățenilor acestora, indiferent de etnie. Va continua activitatea Comitetului de specialitate româno-ungar privind problemele minorităților naționale, reluată după semnarea, în aprilie 2021, a Protocolului celei de a 8-a sesiuni a acestuia. Se menține în atenție implementarea înțelegerii avute cu partea ungară pentru încheierea unui acord privind acordarea pe teritoriul României de sprijin economic de către Ungaria pe baza următorilor parametri conveniți deja în plan bilateral: implicarea autorităților române, caracterul transparent și nediscriminatoriu, monitorizarea și implementarea în conformitate cu legislația română și cu dreptul UE în materie de concurență și ajutor de stat. Va fi menținut în atenție activă dosarul bunurilor Fundației Gojdu. România va avea în vedere continuarea practicii organizării de ședințe comune de guvern, ca instrument de promovare a înțelegerii reciproce, de consolidare a încrederii și un mecanism de consultare a celor doi vecini privind evoluțiile din forurile decizionale ale UE și NATO. Va fi avută în vedere continuarea întâlnirilor în acest format al ședințelor comune de guvern cu Polonia, Italia, Spania, Bulgaria, Turcia, Israel și Republica Moldova. Această abordare poate fi aplicată și în cazul relațiilor bilaterale ale României cu alți parteneri, în funcție de nivelul de dezvoltare al acestor relații. În relația cu Bulgaria, se vor continua demersurile de consolidare a relațiilor bilaterale de parteneriat strategic și a cooperării atât la nivel regional, cât și în cadrul UE și NATO, și se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spațiilor maritime în Marea Neagră, demarcarea frontierei pe Dunăre, îmbunătățirea navigabilității pe cursul comun al fluviului prin efectuarea de dragaje, asigurarea învățământului în limba maternă pentru etnicii români. În privința relației cu Serbia, vor fi promovate diversificarea și consolidarea cooperării bilaterale și va continua susținerea parcursului său european, în același timp, o atenție specială continuând să fie acordată promovării și asigurării drepturilor și identității românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin și de denumirea sub care sunt cunoscuți, inclusiv prin continuarea activității Comisiei mixte interguvernamentale între România și Republica Serbia privind minoritățile naționale. Totodată, se va urmări operaţionalizarea cu celeritate a lucrărilor necesare găzduirii în complexul Luceafărul (a cărui proprietate a fost obținută prin efortul diplomației române în 2022) a sediului Consulatului General din Vârşeţ, precum şi a unui spaţiu deschis promovării spiritualităţii şi culturalităţii româneşti din Serbia. Totodată, se va urmări deschiderea unui Institut sau Centru cultural român în Serbia, care să aibă filiale și în afara capitalei Belgrad. În contextul războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă, România va continua să ofere Ucrainei sprijin solid, consecvent, multidimensional, în plan bilateral și multilateral. România va acționa pentru susținerea independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, în frontierele recunoscute internațional ale acesteia. De asemenea, România va continua să ofere sprijin pentru refugiații ucraineni, să faciliteze exporturile ucrainene și să se implice activ și timpuriu în procesul de reconstrucție a statului vecin, victimă a agresiunii ruse. Vor fi intensificate eforturile pentru dezvoltarea conexiunilor de infrastructură, pentru deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei cu Ucraina și pentru extinderea capacității celor existente, inclusiv cu finanțare europeană. România va susține respectarea strictă a regimului de nerecunoaștere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea și a regiunilor ucrainene Donețk, Herson, Luhansk și Zaporojie de către Federaţia Rusă. În cadru mai larg, România va susține consolidarea tuturor regimurilor de sancțiuni impuse Federației Ruse și statelor care susțin agresiunea rusă, în contextul încălcării suveranității și integrității teritoriale ale Ucrainei. Totodată, se va implica activ în eforturile internaționale de înfăptuire a justiției și de tragere la răspundere a tuturor celor vinovați de crimele de o gravitate deosebită comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în ce privește crima de agresiune. De asemenea, România va continua să sprijine eforturile de integrare europeană ale Ucrainei, urmare acordării, la Consiliul European din iunie 2022, a statutului de stat candidat la aderare, inclusiv prin susținerea procesului intern de reforme și de armonizare cu standardele europene. Va continua sprijinirea parcursului euroatlantic al Ucrainei și a procesului de reformă asociat acestuia. În același timp, va fi continuat dialogul cu partenerii ucraineni pentru garantarea de o manieră transparentă și sustenabilă a drepturilor pentru etnicii români din Ucraina, inclusiv a celor educaționale, pe baza progreselor înregistrate deja, și cu deschiderea de noi oportunități conforme cu agenda europeană a Ucrainei. Se va urmări în continuare recunoașterea de către autoritățile ucrainene a inexistenței așa-zisei limbi „moldovenești” și implementarea măsurilor subsecvente în sistemul educațional, continuarea activității Comisiei mixte interguvernamentale pe problemele asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale când condițiile din țara vecină vor permite acest lucru, precum și încheierea unui acord în domeniu. Vor fi continuate demersurile pentru soluționarea dosarului Bâstroe, cu luarea în considerare a aspectelor legate de navigație și de protecția mediului, cu respectarea strictă a dreptului internațional în materie. Conduita României în relația cu Federaţia Rusă va fi ghidată de implicațiile multidimensionale ale războiului de agresiune dus de Rusia împotriva Ucrainei, îndeosebi în planul securității și stabilității regionale, respectiv al asigurării respectării dreptului internațional și prezervării ordinii internaționale bazate pe reguli, respectiv a actualei arhitecturi de securitate euroatlantică. România va contribui activ la definirea și consolidarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei, ca urmare a agresiunii în derulare din Ucraina. Vor fi continuate eforturile de izolare a Rusiei pe plan internațional, de reducere și eliminare a tuturor dependențelor UE de Rusia, de contracarare a propagandei ruse și de consolidare a unui răspuns solid și articulat al UE și NATO, inclusiv prin întărirea stabilității, securității și rezilienței statelor din Vecinătatea Estică. Vor fi continuate, în funcție de contextul politic, demersurile de sprijinire a activității Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial. În relația cu Republica Belarus, România va susține consolidarea sancțiunilor impuse de UE și va reacționa cu promptitudine la retorica și sprijinul practic oferit de către autoritățile de la Minsk în susținerea și derularea agresiunii ruse împotriva Ucrainei, concomitent cu continuarea sprijinului pentru societatea belarusă și reprezentanții săi. În relațiile cu statele din regiunea Caucazului de Sud, România va continua să aprofundeze vectorii de cooperare potențați în ultima perioadă. Vor fi consolidate Parteneriatele Strategice cu Azerbaidjanul și Georgia și va fi intensificat dialogul cu cele două state pentru îmbunătățirea conectivității în domeniile transporturilor, digital și al energiei. România va continua să sprijine perspectiva europeană a Georgiei și va acorda pe mai departe asistență pentru promovarea reformelor structurale, în vederea aderării ulterioare la Uniunea Europeană. De asemenea, România va continua să susțină aspirațiile euroatlantice ale Georgiei. Va fi intensificată cooperarea cu Azerbaidjanul în vederea consolidării securității energetice a țării noastre și pentru dezvoltarea conectivității între bazinul pontic și spațiul sud-caucazian și central-asiatic. Totodată, România va urmări consolidarea tendințelor de dezvoltare a dialogului politic și cooperării concrete cu Armenia și va susține dezvoltarea relațiilor acestui stat cu Uniunea Europeană. Vor continua demersurile în direcția dezvoltării relațiilor parteneriale cu statele din Asia Centrală, mai ales pe dimensiunea politico-economică, inclusiv prin dezvoltarea interconectivității pe baza finalizării Acordului privind ruta de transport Marea Caspică-Marea Neagră (inițiativă a României și Turkmenistanului, cu participarea Georgiei și Azerbaidjanului). De asemenea, vor fi dezvoltate relațiile cu state din Vecinătatea Sudică a UE (Nordul Africii, Orientul Mijlociu și Golf), Asia, Indo-Pacific, Africa și America Latină, în vederea creșterii profilului global al României și pentru valorificarea dimensiunii economice. În zona Orientului Mijlociu extins, urmărim pe mai departe rezultate care vor fi benefice atât eforturilor de pace din zonă, cât și obiectivelor bilaterale pe multiple planuri, inclusiv economic. Va fi dezvoltată în continuare relația cu caracter strategic cu Israel, inclusiv pe dimensiunea securitară, de cooperare economică și sectorială, pe baza contactelor foarte bune din anii anteriori, menținându-se practica organizării de ședințe comune de guvern. În acest sens, vor continua eforturile pentru organizarea celei de-a treia ședințe comune a guvernelor, pe baza înregistrării de progrese concrete în domenii sectoriale de interes reciproc. În pregătirea acestei reuniuni, vor fi organizate sesiuni ale Grupului de lucru România-Israel în domeniul economic, acoperind cele mai importante zone de interes comun: (i) agricultură și managementul apei; (ii) sănătate; (iii) turism (inclusiv turism memorial) și schimburi interumane; (iv) tehnologii avansate și digitalizare. Din perspectivă regională, va fi reconfirmat interesul României pentru detensionarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și consolidarea profilului României de actor relevant și echilibrat, inclusiv în raport cu Procesul de Pace în Orientul Mijlociu și în planul politicilor relevante pentru regiune ale UE. Va fi continuată politica dezvoltării relațiilor cu statele arabe și va fi acordată o atenție specială: relațiilor cu Egiptul, plecând de la rezultatele vizitei Președintelui României în 2021 și ale Prim- ministrului României, în februarie 2023, cu Iordania, pentru pregătirea unor noi contacte la nivel înalt care să valorifice și cele mai recente discuții la nivel ministerial; relației cu statele din Golf, cu accent pe implementarea deciziilor convenite la cel mai înalt nivel cu ocazia vizitei Președintelui României în Emiratele Arabe Unite în martie 2023 și intensificarea contactelor de nivel înalt cu celelalte state din zonă. De asemenea, România va continua să reconstruiască relațiile speciale cu statele din zona Magrebului, pe baza premiselor favorabile oferite de tendința crescătoare a exporturilor către aceste state, cu noi recorduri în 2022. Pentru punerea în practică a acestor obiective, vor fi organizate comisii mixte (de exemplu: cu Egipt și EAU) și se vor multiplica reuniunile la nivel de oficiali și tehnice pe linia MAE și a ministerelor de resort. Poziția României privind Procesul de Pace din Orientul Mijlociu va continua să se bazeze pe dreptul internațional, iar România se va implica activ în susținerea eforturilor comunității internaționale de reluare a dialogului și negocierilor directe între părți, în conformitate cu obiectivul soluției celor două state, israelian și palestinian, care să conviețuiască în pace, securitate și prosperitate, ca singura formulă de natură a răspunde aspirațiilor legitime ale părților. Este avut în vedere pe mai departe obiectivul de consolidare instituțională palestiniană, inclusiv prin organizarea reuniunii Comitetului Interguvernamental cu Palestina. În ceea ce privește dosarul nuclear iranian, România va urmări activ poziționările actorilor direct implicați și va încuraja eforturile de identificare a unei soluții politice în acest dosar, care să conducă la limitarea proliferării nucleare, alături de gestionarea programului balistic, stoparea încălcărilor flagrante ale drepturilor omului în Iran, care afectează direct și cetățeni europeni, încetarea oricărui sprijin acordat agresiunii ruse contra Ucrainei, și stimularea unui rol constructiv la nivel regional. Relațiile cu statele din Africa vor beneficia de cadrul general al noii Strategii a României pentru Africa, care urmează să fie finalizată. Strategia va avea ca punct de plecare relațiile şi imaginea tradițional bune ale României cu/în statele africane şi va integra dialogul politic (inclusiv cel vizând cooperarea în diverse organizații internaționale), dialogul economic (inclusiv vizând valorificarea noii zone africane de liber schimb din perspectiva intereselor comerciale ale României) și dialogul sectorial, cu accent pe componenta educațională şi de transfer de expertiză/capacity building. Se vor organiza consultări pe teme africane cu partenerii euroatlantici, în vederea acțiunii sinergice și capitalizării relațiilor României cu spațiul african. Efortul de consolidare a relațiilor României cu statele din Asia va fi continuat atât bilateral, cât și ca parte a procesului mai larg de gestionare a provocărilor comune cu care se confruntă Europa și Asia. În acest sens va fi valorizat și potențialul unor formate de cooperare precum parteneriatul UE-ASEAN (Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei), dar și oportunitățile create de Strategia UE pentru Indo-Pacific lansată în septembrie 2021. Având în vedere obiectivul Strategiei de a crește prezența UE în regiunea indo-pacifică, România va contribui la atingerea acestui obiectiv inclusiv prin dezvoltarea relațiilor bilaterale cu majoritatea țărilor din regiune. România va participa activ la etapele implementării și la evaluările intermediare ale eficienței implementării Strategiei, calibrându-și gradul și domeniile prioritare de implicare în funcție de rezultatele evaluărilor de etapă. Vor fi identificate și finanțate câteva proiecte de implementare a Strategiei, eventual în cooperare cu alte SMUE, care să promoveze expertiza de nișă a României în domeniul IT și cyber, reziliența, gestionarea consecințelor dezastrelor naturale etc. De asemenea, tot în spațiul asiatic accentul va fi pus inclusiv pe conectivitatea dintre Europa și Asia, una dintre componentele importante de implementare a Strategiei Globale UE, precum și în baza Global Gateway, cu obiectivul promovării principiilor și valorilor europene, pentru implementarea unui model de cooperare sustenabil, cuprinzător și bazat pe norme. În ceea ce privește relația bilaterală cu China, vor fi continuate activitățile care decurg din parteneriatul amplu și de cooperare, cu respectarea strictă a intereselor economice și strategice ale României și în conformitate cu Comunicarea Comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și de Securitate din 2019. Țara noastră va contribui la consolidarea unei voci unice a statelor membre UE în relație cu China. În relația cu Japonia se va trece la implementarea prevederilor Parteneriatului Strategic semnat de Președintele României și Prim-ministrul Japoniei, la 7 martie 2023, prin intensificarea și aprofundarea contactelor în toate domeniile acestuia și la toate nivelele. O atenție specială va fi acordată dezvoltării dialogului strategic bilateral. Va fi stimulată identificarea de noi proiecte bilaterale în domeniul economic, al cercetării și inovării, inclusiv prin atragerea investițiilor japoneze și a sprijinului companiilor japoneze față de proiectele I3M. Aprofundarea Parteneriatului strategic cu Republica Coreea va fi continuată la un nou nivel de ambiție, pe linia celor stabilite la nivel înalt cu ocazia vizitei Prim-ministrului României și a Președintelui Camerei Deputaților la Seul din decembrie 2022 și a vizitei Prim-ministrului Republicii Coreea la București din mai 2023. Se va urmări cu prioritate atragerea de noi investiții, dezvoltarea cooperării în domeniul energetic și pe linia industriei de apărare. Vor fi intensificate demersurile de aprofundare a parteneriatului extins cu India și de dezvoltare a relațiilor cu Australia și Noua Zeelandă, precum și cu statele ASEAN, inclusiv Singapore pentru implementarea aspectelor decise în cadrul vizitei Președintelui României din martie 2023, Vietnam și Indonezia, prin intensificarea calendarului de vizite și întrevederi de nivel. Vor fi consolidate misiunile diplomatice ale României pe spațiu pentru a putea implementa o agendă de contacte și proiecte multisectoriale intensificată, ca urmare a priorității în ascensiune a acestei regiuni pe agenda de priorități externe ale României. În zona Americii Latine și Caraibilor (ALC), sa va urmări dinamizarea dialogului politic pe coordonate superioare, convergente cu obiectivele fixate ca urmare a vizitelor Președintelui României în Brazilia, Chile și Argentina din aprilie 2023. Accentul va fi pus pe creșterea nivelului și frecvenței interacțiunilor directe, diplomatice și sectoriale, cu aceste state, dar și cu Mexic, Peru, Columbia, Uruguay, valorificând contactele directe favorabile din cursul anului 2022. Consolidarea relațiilor României cu statele din ALC va continua atât la nivel bilateral, cât și ca parte a efortului comun de gestionare a provocărilor comune cu care se confruntă Europa și ALC. România va valorifica mecanismele de cooperare regionale și bi-regionale existente și va asigura un rol constructiv și activ în pregătirea summit-ului UE-CELAC (Bruxelles, iulie 2023). România se va implica susținut în inițiative și proiecte care contribuie la combaterea narativelor false despre războiul din Ucraina prin activități de tip outreach. De asemenea, se va asigura o implicare superioară pentru identificarea oportunităților de afaceri care să contribuie la creșterea schimburilor comerciale, cu obiectivul principal de stimulare a exporturilor. Se va continua dezvoltarea componentei educaționale. Vor fi continuate proiectele de asistență pentru dezvoltare deja lansate cu beneficiari state din ALC.

1. 0Original