Obiective.

Obiective. • Legea cercetării românești. În România, cercetarea funcționează în baza a OG 57/2002, o legislație învechită, cu neconcordanțe, neadaptată pentru România Viitorului. Pe baza recomandărilor experților Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene, și cu implicarea tuturor actorilor din sistemul românesc de cercetare, respectiv Academia Română, mediul universitar și institutele naționale de cercetare dezvoltare, noua lege a cercetării va prioritiza finanțarea cercetării pe baza principiului meritocrației, transferul rezultatelor cercetării în economie; reforma carierei cercetătorilor pentru atragerea și păstrarea tinerelor talente și pentru asigurarea promovării rapide în carieră a cercetătorilor performanți; conectarea diasporei științifice românești la mediul de cercetare din țară; reforma guvernanței corporative pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare; evaluarea organizațiilor de cercetare după criterii obiective și acordarea de stimulente financiare celor mai performante organizații; reducerea fragmentării sistemului de cercetare prin încurajarea colaborărilor și integrărilor voluntare între organizații de cercetare. • Atingerea țintei de 2% din PIB pentru finanțarea cercetării (1% finanțare privată și 1% finanțare publică). Pentru anul 2023, bugetul alocat cercetării a avut cea mai mare creștere din istoria țării, fiind cu aproximativ 70% mai mare față de anul precedent, cu asigurarea unei distribuții bugetare eficiente, destinate susținerii cu prioritate a cercetării aplicative și inovării, pentru dinamizarea transferului tehnologic, dar și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere. • Diaspora românească pentru excelență în cercetare. Implementarea investiției 8 din PNRR va însemna cel mai ambițios program de aducere acasă a minților strălucite din întreaga lume: 120 de granturi de cercetare de câte 1,4 milioane EUR, pe parcursul a trei ani de zile. Totodată, vizăm lansarea celui mai prestigios program de burse de cercetare doctorală, programul „George Emil Palade”, prin care 5-10 români vor beneficia de finanțarea programelor academice la primele 10 universități ale lumii, sub condiția revenirii acasă după terminarea studiilor și implementării cercetării doctorale în România. • Sprijin pentru tineri și cercetători. Continuarea programelor de sprijin pentru elevii care participă la competiții internaționale (programul „Henri Coandă”), a programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare (programul „Regele Carol I”), sprijin pentru posesorii cu certificate de excelență primite la competiția pentru burse individuale Marie Skłodowska-Curie (Componenta C9) și acordarea a 11 premii de excelență consistente (300.000 lei fiecare) celor mai performanți cercetători români în cadrul edițiilor anuale ale Galei Cercetării Românești. De asemenea, se vor lansa anual competiții de proiecte de cercetare prevăzute în Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2022-2027, atât pe zona de cercetare fundamentală cât și pe zonele de cercetare aplicativă, inovare și transfer tehnologic. • platforme naționale de cercetare în domenii cheie. Prin fonduri europene (POCIDIF) și fonduri de la bugetul de stat, se vor dezvolta 6 platforme strategice de cercetare, în concordanță cu zonele de specializare inteligentă definite de România: (i) HUB-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii; (ii) Platforma Națională de Nanotehnologii și Semiconductori; (iii) proiectele majore de infrastructură europeană DANUBIUS-RI (Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor Râuri-Mări) și ELI-NP (laserul de mare putere de la Măgurele); (iv) ALFRED - demonstrator cu tehnologie a reactoarelor nucleare rapide răcite cu plumb; (v) HUB-ul Român de Inteligență Artificială; (vi) RoSATS – platforma națională în domeniul aerospațial. • Reforma Agenției Spațiale Române (ROSA). România a achitat, în 2022 și 2023, toate datoriile restante la Agenția Spațială Europeană (ESA), fiind la zi cu toate plățile datorate, pentru prima dată din 2017. Pentru a putea contribui eficient la programele ESA, este necesară reforma ROSA pentru a îmbunătăți calitatea programelor de cercetare, guvernanței corporative, mecanismelor de funcționare. • Creșterea susținerii financiare a universităților, Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), institutelor din subordinea Academiei Române, institutelor și centrelor de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și a entităților de cercetare din domeniul apărării pentru a realiza cercetare de excelență prin intermediul polilor/platformelor de cercetare la nivel regional. • Intensificarea atragerii și formării de resurse umane înalt calificate și de investiții în infrastructura de cercetare din INCD-uri și universități în scopul recuperării decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE și față de țările din regiune. • Redimensionare și reformarea organizatorică a INCD-urilor - cu accent pe modernizarea funcționării acestora, consolidarea guvernanței corporative, creșterea transparenței și întărirea rolului lor în politica științei. • Creșterea eficienței susținerii activității de cercetare în cadrul universităților prin eficientizarea colaborării în acest sens între MCID și ME (UEFISCDI). • Stimularea cooperării public-private ca motor al inovării, dezvoltarea unui ecosistem de inovare la nivel național. • Aducerea veniturilor cercetătorilor care activează în sistemul românesc de cercetare la un nivel cel puțin egal cu media Uniunii Europene, cu prioritate pentru tinerii cercetători, pentru încurajarea recrutării și menținerii lor în sistem.

1. 0Original