VII. Biodiversitate și arii protejate

VII. Biodiversitate și arii protejate • Asumarea ţintelor UE prin strategia europeană - 30 % arii protejate şi 10 % strict protejate pana în 2030, asigurarea compensaţiilor pentru pierderile de venit, proprietarilor de teren aflaţi în această situaţie. • Audit şi reformă ANANP pentru eficientizarea sistemului de management al ariilor protejate prin reintroducerea societății civile în activitatea de gestionare a ariilor protejate, implementarea proiectelor INSPIRE si SINCRON, aprobarea regulamentului PN Văcăresti; • Aprobarea legii ariilor protejate urbane şi realizarea rețelei naționale de arii protejate urbane; • Evaluare populaţiei de mari carnivori prin metode stiinţifice moderne; • Creşterea graduală a nivelului de non-intervenţie în parcurile naţionale şi naturale, până la atingerea recomandării IUCN de 75% - început în 2021, finalizarea în 2024; • Realizarea inventarului național de specii alohtone invazive – termen 2022; • Elaborarea unei strategii naționale de combatere a speciilor alohtone invazive cu potențial risc pentru sănătate publică și pentru biodiversitate (de ex. Ambrosia artemisiifolia, Solidago canadensis, Rudbeckia spp. etc.) – termen 2023; • Implementarea Strategiei UE privind biodiversitatea 2030, prin realizarea Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune privind Biodiversitatea 2030; • Implementarea unor sisteme unitare de management al calității și performanței resurselor destinate implementării planurilor de management/măsuri de management și/sau măsuri de conservare; • Crearea și aplicarea unui cadru unitar de acțiune care să sprijine asigurarea unui management eficient al ariilor naturale protejate, printr-un sistem integrat de colectare, uniformizare și gestionare a informațiilor și datelor referitoare la biodiversitatea din România; optimizare a organizării/funcționării structurilor teritoriale ANANP; optimizarea bazei de date a ariilor naturale protejate; platforma integrată pentru eficientizarea proceselor administrative ale ANANP; strategia și planul de comunicare al ANANP; studii asupra potențialului economic al ariilor naturale protejate; • Indiferent de tipul de proprietate al pădurii, managementul forestier trebuie să ţină cont de cerinţele de conservare ale biodiversităţii. În cazul în care principalul instrument de management forestier, amenajamentul silvic, este întocmit pentru o suprafață inclusă într-o arie protejată, trebuie să se respecte prevederile stabilite în planul de management al ariei (conform Legii 49/2011). Planurile de amenajare a teritoriului, cele de dezvoltare locală şi naţională, precum şi orice alte planuri de exploatare/utilizare a resurselor naturale din aria naturală protejată vor fi armonizate de către autorităţile emitente cu prevederile planului de management; • România, în calitate de stat membru UE, are obligaţia să realizeze un management corespunzător al reţelei Natura 2000 şi al speciilor şi habitatelor de interes comunitar. Pentru îmbunătăţirea sau menţinerea stării actuale a biodiversităţii este importantă elaborarea și implementarea planurilor de management, a seturilor de măsuri de conservare și a planurilor de acţiune aprobate pentru situri, respectiv pentru specii; • Implementarea de proiecte specifice pentru conservarea unor specii sau a unor habitate periclitate pe plan național și/sau European; • Realizarea unui grup de lucru cu Ministerul Agriculturii “Grup de Biodiversitate și Agricultură” pentru a găsi soluții (viabile și pentru fermieri) pentru păstrarea biodiversității ridicate a zonelor agricole din România în conformitate cu Strategia de Biodiversitate a UE și a strategiilor anexe ca Farm to Fork, etc.

1. 0Original