III. Resurse umane în sănătate
Documentul original
Pagina 11-13 ↗III. Resurse umane în sănătate ▪ Aprobarea unei Strategii Naționale pentru Resursa Umană din Sănătate; ▪ Adoptarea politicilor naţionale pentru formarea resurselor umane specializate (ex. asistenţi medicali, pentru îngrijirea populaţiei îmbătrânite și cu nevoi speciale medico-sociale, îngrijiri acordate mamei şi copilului, asistenţă comunitară etc); ▪ Continuarea şi dezvoltarea politicii de stimulare a medicilor - medici de familie, a medicilor specialiști, a stomatologilor şi a asistenţilor, pe baza evaluărilor profesionale și a criteriilor de eficiență a serviciilor acordate; ▪ Identificarea soluțiilor privind atragerea de personal de specialitate (medici şi farmacişti) în zonele defavorizate și mai puțin accesibile, precum şi retenţia acestora, prin: - Creșterea numărului locurilor alocate diferitelor specialități la rezidențiat, astfel încât să fie asigurat necesarul de specialiști în domenii prioritare; - Creșterea capacității de intervenție în acțiuni de sănătate publică, prin creșterea numărului de posturi alocate la rezidențiat la specializările epidemiologie și sănătate publică și identificarea de măsuri de atragere și menținere a specialiștilor în sistem (stimulente salariale, precum și prin adoptarea altor măsuri în acest sens); - Bonusul de rural izolat pentru medicii de familie care decid să își deschidă CMI în zone „deșertificate medical”; - Creșterea capacității de formare a medicilor prin lărgirea sferei de atestate de studii complementare, în concordanță cu cerințele actuale ale medicinei moderne; - Echivalarea primariatului cu vechimea pentru medicii din diaspora, acolo unde nu există primariat ca certificare medicală; - Stabilirea de stimulente pentru atragerea absolvenţilor de medicină şi farmacie în zonele rurale; - Asigurarea de spaţii corespunzătoare pentru cabinete medicale şi farmacii, precum şi spaţii de locuit pentru personalul medical. ▪ Modificarea legislaţiei pentru compensarea inechităţilor produse de legea salarizării unitare, precum şi a regulamentului de sporuri, între toate categoriile de personal medical şi mai ales a biologilor şi chimiştilor, a personalului auxiliar, cadrelor universitare cu încadrare clinică, a personalului medical care activează în domenii cu grad înalt de risc; ▪ Reformarea sistemului de educație medicală pentru a respecta cerințele curriculare moderne. Sistem de rezidențiat bazat pe mentorship și calitate, cu asigurarea corespondenței între locurile de rezidențiat și necesitățile sistemului, stil numerus clausus și examen de specialitate cu subiecte scrise naționale tip grilă și cu examenul practic filmat. ▪ Debirocratizarea procesului de acreditare a medicilor ce profesează în afara României cu echivalarea examenelor de acreditare europeană; ▪ Feedback-ul pacienților - obligativitatea pentru fiecare manager de spital de a facilita folosirea mecanismului electronic de feedback al pacienților și integrarea acestuia în evaluările profesionale periodice; ▪ Ghiduri de bună practică pentru a uniformiza practica medicală și pentru a o face mai puțin vulnerabilă la malpraxis. Vor fi elaborate de către Colegiul medicilor, societățile profesionale și specialiștii Ministerului Sănătății ghiduri de bună practică medicală. Ori de câte ori este posibil, în funcție de specificul fiecărei specialități, vor fi adoptate ghidurile europene și internaționale. Ghidurile vor sta la baza structurării și finanțării acțiunilor prioritare ale Ministerului Sănătății și a programelor naționale, inclusiv în vederea facilitării achizițiilor centralizate. Totodată, ghidurile vor sta la baza elaborării algoritmelor de diagnostic și tratament al diferitelor boli, precum și al protocoalelor de diagnostic și tratament în funcție de specificul fiecărei specialități și al fiecărei unități sanitare. Aceste protocoale vor permite achiziționarea predictibilă de către spitale a medicamentelor și a materialelor sanitare. Pentru o practică unitară în spitale, este necesară editarea unui Monitor Oficial Medical, unde vor fi publicate toate ghidurile și algoritmele medicale, precum și protocoalele terapeutice cu aplicabilitate națională. ▪ Ministerul Sănătăţii va continua reforma rezidenţiatului prin includerea de noi centre de pregătire, corelarea locurilor şi posturilor scoase la concurs cu proiecţia pe minimum 5 ani a specialităţilor deficitare şi cu distribuţia geografică a acestora, prin actualizarea tematicii şi bibliografiei de examen, prin restabilirea curriculei pentru fiecare specialitate în parte, astfel că, încă din timpul rezidenţiatului, tinerii medici să poată căpăta competenţele necesare practicării medicinei la standardele tehnologice şi de calitate actuale; ▪ Concursurile pentru posturi în sistemul public de sănătate se vor desfăşura cu impunerea meritocraţiei şi a experienţei efective în practica medicală; ▪ Ministerul Sănătăţii şi autorităţile locale vor susţine finanţarea programelor de educaţie medicală continuă, dobândirea competenţelor şi abilităţilor pentru personalul medical din spitalele publice, dar şi din medicina primară şi de ambulatoriu; ▪ Potențarea resursei umane din diaspora prin facilitarea echivalării studiilor și simplificarea echivalării studiilor pentru medicii din Republica Moldova, vorbitori de limba română. IV. Prevenția și educația în sănătate - transformarea paradigmei actuale într-o paradigmă preventivă: • Obiectivele, calendarul și structura instituțională de implementare pentru o Strategie Națională de Prevenție care va include printre altele cadrul strategic național pentru boli cronice, factori de risc și diverse dependențe; • Se va susţine adoptarea cât mai rapidă în Parlament a legii vaccinării. În acelaşi timp, Ministerul Sănătăţii va susţine desfăşurarea de campanii de informare cu privire la vaccinare, aprovizionarea cu vaccinuri, precum şi asigurarea, din fonduri europene şi bugetul naţional, a dotărilor la nivelul autorităţilor locale şi a medicilor de familie pentru integralitatea lanțului de frig; • Se va urgenta începerea derulării programelor naţionale de screening și extinderea acestora cu finanţare de la UE, în domeniul bolilor cronice cu cea mai mare incidenţă în rândul populaţiei României: boli cardiovasculare, diabet zaharat, cancer pulmonar, colorectal, cancer de sân, de col uterin, de prostate, hepatite; dezvoltarea de centre regionale de coordonare a măsurilor de screening şi prevenţie; optimizarea organigramei şi activităţii INSP pentru coordonarea naţională a programelor de screening şi prevenţie; • Dezvoltarea Planului Național pentru supravegherea și combaterea rezistenței antimicrobiene și alocarea de finanțare în vederea implementării; • Elaborarea Strategiei naționale de prevenire a infecției HIV/SIDA și promovarea măsurilor necesare prevenirii transmiterii bolii, dar și a celor necesare reducerii stigmatizării și percepției despre boală în populația generală; • Finanțarea și implementarea unor programe și campanii de comunicare de sănătate publică pentru creșterea educației în domeniul sănătății – educație pentru sănătate și încurajarea adoptării unui stil de viață sănătos; • Facilitarea unor campanii de comunicare în mass-media în ceea ce priveşte principalii factori de risc şi patologii responsabile de mortalitatea evitabilă; • Crearea și promovarea unei culturi a prevenției în rândul populației încă de la nivelul școlii; • Introducerea educației sanitare în școli prin efectuarea de ore de educaţie sanitară pentru însuşirea măsurilor de prim ajutor, precum şi atragerea copiilor în activităţi de voluntariat în domeniul sănătății, prin activităţi de promovare a unui comportament şi stil de viaţă sănătos, sprijinite prin politici şi măsuri legislative adecvate; • Măsuri fundamentale pentru reducerea consumului de tutun; reducerea expunerii la orice mesaj direct sau indirect legat de tutun în rândul tinerilor în vederea reducerii comportamentului de consum; interzicerea fumatului de orice fel în locurile publice închise și, astfel, scăderea validării sociale a fumatului; folosirea taxelor aplicate tutunului pentru programele de sănătate și pentru campanii educaționale extensive pentru prevenirea adicției la nicotină în rândul copiilor şi tinerilor.