IV. Priorități la nivel bilateral, regional și global

IV. Priorități la nivel bilateral, regional și global Guvernul va continua să acorde o atenție deosebită consolidării parteneriatelor și relațiilor strategice bilaterale, precum și explorării oportunităților de dezvoltare a unor relații importante pentru România. La nivel european, România va continua demersurile de consolidare a relațiilor și parteneriatelor strategice cu Germania, Franța, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Spania, Ungaria, actualizarea și urmărirea implementării, acolo unde este cazul, a Planurilor de Acțiune sau Foilor de Parcurs ale parteneriatelor strategice bilaterale, inclusiv recalibrarea Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit în context post-Brexit. De asemenea, în relație cu statele membre UE, statele SEE și cele ale AELS, se are în vedere dezvoltarea formatelor de cooperare aprofundată în plan sectorial, european și multilateral. Vor fi extinse și aprofundate acele relaţii bilaterale și multilaterale ce contribuie la securitatea și prosperitatea României, cu adaptarea cooperării la noile provocări generate de pandemia de COVID-19, promovarea solidarității și cooperării în relația cu statele partenere. Totodată, în consonanță cu interesul major al României de dezvoltare a relației transatlantice, vom aprofunda relația cu Canada, un partener important al țării noastre, cu caracter strategic, în special în ceea ce privește abordarea comună în domeniul securității, care va fi consolidată de dinamizarea dialogului politic și intensificarea legăturilor economice. Vor continua acțiunile de consolidare a rolului României ca vector de propagare a valorilor comunității europene și euroatlantice în Balcanii de Vest, urmărind și sprijinind asumarea valorilor democratice de către statele vizate și accelerarea reformelor pe calea integrării europene și euroatlantice. Asistența României va fi ajustată cererii punctuale a țărilor beneficiare, Planului economic și investițional al UE pentru regiune și provocărilor generate de pandemie. În Balcanii de Vest, România va susține în continuare, activ și vocal, avansarea politicii de extindere și perspectiva integrării europene a partenerilor care îndeplinesc criteriile agreate. În formatele de cooperare regională, România va continua să se profileze ca un actor solidar și responsabil, promovând coordonarea pentru limitarea efectelor pandemice și redresarea socio- economică a vecinătății sale. Va contribui la facilitarea acțiunii concertate a UE cu cea a formatelor regionale prin valorificarea parteneriatelor existente și a instrumentelor de sprijin al Uniunii pentru țările din Balcanii de Vest și din Vecinătatea Estică. Va continua participarea activă la dezvoltarea mecanismelor de dialog și cooperare regională la crearea cărora țara noastră și-a adus în mod direct contribuția. Astfel, România va fructifica, în continuare, oportunitățile formatului trilateral România-Polonia-Turcia, formatului București 9/B9 și ale altor formate regionale, cum sunt OCEMN, ICE, Comisia Dunării, Strategia UE pentru Regiunea Dunării. Va menține un rol activ în dezvoltarea Inițiativei celor Trei Mări / I3M și va promova consecvent proiectele strategice de interconectare ale României, în vederea valorificării depline a potențialului prezentat de I3M în plan politic, economic și strategic. Ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova. Țara noastră va sprijini Republica Moldova în eforturile de consolidare a statului de drept, de asigurare a stabilității politice și prosperității. Totodată, vor continua acțiunile de sprijin în beneficiul direct al cetățenilor Republicii Moldova, inclusiv în contextul pandemiei de COVID-19. Se vor depune, de asemenea, eforturi susținute pentru avansarea proiectelor bilaterale strategice, mai ales a celor cu rol de conectare a Republicii Moldova cu UE, prin România. România va acționa pentru încheierea rapidă și implementarea unui nou Acord de asistență nerambursabilă, care să îndeplinească funcțiile Acordului privind asistența nerambursabilă de 100 milioane euro (semnat în 2010 și ieșit din vigoare la 28 martie 2021), precum și pentru implementarea proiectelor comune de interes major și pentru a continua să sprijine dezvoltarea, modernizarea și reziliența statului vecin. În acest sens, se va acorda prioritate proiectelor de interconectare în domeniul energiei și transporturilor (inclusiv podurile peste Prut, autostrăzi), menite să asigure conectarea robustă a Republicii Moldova la spațiul european, prin România. De asemenea, se va urmări o implicare activă în susținerea Republicii Moldova în identificarea de soluții solide, viabile și sustenabile pentru asigurarea necesarului de gaze naturale prin diversificarea surselor de aprovizionare, crearea de rezerve, în vederea consolidării securității energetice a Republicii Moldova pe termen mediu și lung. Vor fi continuate eforturile pentru promovarea comunității de limbă, istorie și cultură cu Republica Moldova. România va continua să promoveze o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în frontierele sale recunoscute internațional și cu neafectarea vectorului său pro-european. MAE va susține crearea unui Grup de sprijin al Comisiei Europene pentru Republica Moldova, care să susțină – împreună cu Delegația pentru relațiile cu Republica Moldova din Parlamentul European – implementarea eficientă de către Republica Moldova a Acordului de Asociere UE- Republica Moldova. România va fi activă în susținerea eforturilor autorităților Republicii Moldova de eficientizare a combaterii corupției, de reformare a sistemului judiciar, de reformare și profesionalizare a administrației și de curățare a mediului de afaceri și a administrației publice de practici clientelare. De asemenea, vor fi intensificate măsurile de încurajare a prezenței investiționale românești în Republica Moldova. Totodată, va fi susținută consolidarea programului de înfrățiri între unitățile administrative-teritoriale din România și Republica Moldova, inclusiv în vederea oferirii de expertiză în ceea ce privește atragerea fondurilor europene, și inițierea unor proiecte comune, care să aibă ca scop dezvoltarea comunităților locale. Se va urmări, de asemenea, consolidarea Fondului de Democratizare și Dezvoltare Sustenabilă pentru Republica Moldova, prin sporirea alocării financiare în cadrul bugetului MAE destinat cooperării internaționale pentru dezvoltare și asistență umanitară. În ceea ce privește pe ceilalți vecini direcți ai României, vor fi continuate eforturile de optimizare a acestor relații, în funcție de elementele specifice ale fiecăreia. Relația cu Ungaria va continua să fie abordată în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996, de la semnarea căruia am aniversat 25 de ani în 2021, şi de Declarația de parteneriat strategic din 2002, precum şi în spiritul bunei vecinătăți. Marcarea în 2022 a 20 de ani de la lansarea parteneriatului strategic va fi utilizată pentru dezvoltarea relației bilaterale, partea română continuând să promoveze o relație bilaterală bazată pe valori europene, orientată spre viitor, cu obiectivul restabilirii climatului de încredere și de respect reciproc. Consolidarea relației bilaterale poate avea loc printr-o abordare pragmatică și constructivă, în vederea identificării unor proiecte reciproc avantajoase, care să servească intereselor ambelor state și cetățenilor acestora. Se va urmări reluarea activității Comitetului de specialitate româno-ungar privind problemele minorităților naționale, pe fondul semnării, în aprilie 2021, a Protocolului celei de a 8-a sesiuni a acestuia. Vor fi continuate demersurile pentru încheierea unui acord privind acordarea pe teritoriul României de sprijin economic de către Ungaria pe baza următorilor parametri conveniți deja în plan bilateral: implicarea autorităților române, caracterul transparent și nediscriminatoriu, monitorizare și implementarea în conformitate cu legislația română și cu dreptul UE în materie de concurență și ajutor de stat. În vederea intensificării relațiilor de cooperare transfrontalieră în domeniul economic, social și cultural dintre comunitățile frontaliere, maghiare și românești, vom continua deschiderea noilor puncte de trecere a frontierei România – Ungaria, în opt noi puncte de trecere, după cum urmează: Csanádpalota - Nădlac (Felsőnagylak), Bagamér - Voivozi /Érkenéz, Gyula-Dénesmajor – Iermata Negră/Feketegyarmat, Garbolc - Bercu/Szárazberek, Körösnagyharsány - Cheresig/Körösszeg, Ömböly - Horea/Károlypuszta, Pocsaj - Roşiori/Biharfélegyháza, Zajta - Peleş/Nagypeleske. Aceste măsuri se vor adopta cu luarea în considerare a perspectivei aderarii Romaniei la spațiul Schengen, în mod progresiv, in functie de intensitatea fluxului de trecere peste frontieră. În spiritul prevederilor documentelor fundamentale care reglează relația bilaterală și în interesul abordării constructive a dialogului oficial dintre București și Budapesta, România va avea în vedere reluarea ședințelor comune de guvern, considerate un bun instrument de promovare a înțelegerii reciproce, o măsură de consolidare a încrederii și un mecanism de coordonare a pozițiilor celor doi vecini în cadrul evoluțiilor din forurile decizionale ale UE/NATO. Această abordare poate fi aplicată, dovedindu-se benefică, și în cazul relațiilor bilaterale ale României cu alți parteneri din regiune, în funcție de nivelul de dezvoltare al acestor relații. În context, vor fi avute în vedere întâlnirile în format similar cum ar fi cele cu Polonia, Italia, Spania, Bulgaria, Israelul sau Republica Moldova. În relația cu Bulgaria, se vor continua demersurile de consolidare a relațiilor bilaterale de parteneriat și a cooperării atât la nivel regional, cât și în cadrul UE și NATO, și se va urmări reluarea negocierilor pentru finalizarea delimitării spațiilor maritime în Marea Neagră, demarcarea frontierei pe Dunăre, îmbunătățirea navigabilității pe cursul comun al fluviului prin efectuarea de dragaje, asigurarea învățământului în limba maternă pentru etnicii români. În privința relației cu Serbia, va fi promovată diversificarea și consolidarea cooperării bilaterale și va continua susținerea parcursului său european, în același timp, o atenție specială continuând să fie acordată promovării și asigurării drepturilor și identității românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin, inclusiv prin reluarea activității Comisiei bilaterale în domeniu. În relația cu Ucraina se va urmări avansarea cooperării bilaterale prin focalizarea asupra problematicii drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv a celor educaționale, pe baza progreselor înregistrate deja, și deschiderea de noi oportunități. Se va urmări recunoașterea de către autoritățile ucrainene a inexistenței așa-zisei limbi ”moldovenești” și implementarea măsurilor subsecvente în sistemul educațional, reluarea activității Comisiei comune în domeniul minorităților și încheirea unui acord în domeniu. Va continua sprijinirea parcursului european și euroatlantic al Ucrainei și a procesului de reformă amplă din statul vecin. De asemenea, România va continua susținerea soluționării pe cale pașnică a conflictului din estul Ucrainei și respectarea strictă a regimului de nerecunoaștere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea de către Rusia, precum și menținerea regimului de sancțiuni față de Federația Rusă. În relația cu Rusia, este necesară în continuare o relație pragmatică şi predictibilă, care depinde în principal de implicarea de o manieră constructivă a Rusiei în soluționarea conflictelor din Vecinătatea Estică, dar și de alte evoluții conexe. Respectarea angajamentelor internaționale și a dreptului internațional rămâne o condiţie necesară pentru intensificarea dialogului. Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relațiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în perioada Primului Război Mondial. În relațiile cu statele din regiunea Caucazului de Sud, MAE va continua să acționeze pentru consolidarea relațiilor acestora cu UE și NATO, în funcție de nivelul de ambiție al fiecăreia. MAE va continua să susțină aspirațiile euroatlantice ale Georgiei și va coopera cu partea georgiană în vederea încheierii unui Parteneriat Strategic între țările noastre. Vor continua demersurile în direcția dezvoltării relațiilor parteneriale cu statele din Asia Centrală, mai ales pe dimensiunea politico-economică, inclusiv prin dezvoltarea inter- conectivității și a proiectelor în acest sens. De asemenea, vor fi dezvoltate relațiile cu alte state din Vecinătatea Sudică a UE (Nordul Africii, Orientul Mijlociu și Golf), Asia, Indo-Pacific, Africa și America Latină, cu accent pe dimensiunea economică. În zona Orientului Mijlociu extins, urmărim pe mai departe rezultate care vor fi benefice atât eforturilor de pace din zonă, cât și obiectivelor bilaterale pe multiple planuri, inclusiv economic. Va fi dezvoltată pe mai departe relația cu caracter strategic cu Statul Israel, inclusiv pe dimensiunea securitară, de cooperare economică și sectorială, pe baza contactelor foarte bune din ultimii doi ani. În acest sens, vor continua eforturile pentru organizarea celei de-a treia ședințe comune a guvernelor, pentru a cărei pregătire se va avea în vedere organizarea primei sesiuni a Comisiei Mixte Guvernamentale de cooperare economică şi tehnică, constituită în baza Acordului bilateral din 2007, precum și organizarea de noi sesiuni ale Grupului de lucru România-Israel în domeniul economic, acoperind trei zone de interes comun: i) agricultură și managementul apei; ii) sănătate; iii) înaltă tehnologie și inteligență artificială. Din perspectivă regională, va fi reconfirmat interesul României pentru detensionarea situației de securitate din Orientul Mijlociu și consolidarea profilului României de actor relevant și echilibrat inclusiv în raport cu Procesul de Pace în Orientul Mijlociu în cadrul UE. Va fi continuată politica dezvoltării relațiilor cu statele arabe și va fi acordată o atenție specială relațiilor cu Egiptul și Iordania, precum și relației cu statele din Golf. De asemenea, România va continua să reconstruiască relațiile speciale cu statele din zona Maghrebului. Poziția României privind Procesul de Pace din Orientul Mijlociu va continua să se bazeze pe dreptul internațional, iar România se va implica activ în susținerea eforturilor comunității internaționale de reluare a dialogului și negocierilor directe între părți, în conformitate cu obiectivul soluției celor două state, care să conviețuiască în pace, securitate și prosperitate, ca singura formulă de natură a răspunde aspirațiilor legitime ale părților. În ceea ce privește dosarul nuclear iranian, România va urmări activ poziționările actorilor direct implicați și va încuraja eforturile de identificare a unei soluții politice în acest dosar, care să conducă la limitarea proliferării nucleare, alături de gestionarea programului balistic și stimularea unui rol constructiv la nivel regional. Relația cu statele africane vor avea ca punct de plecare un rol mai important acordat dialogului politic, economic, inclusiv cu valorificarea noii zone africane de liber schimb, și sectorial, cu accent pe componenta educațională. De asemenea, România va asigura prezența de nivel la reuniunile UE – Uniunea Africană. Efortul de consolidare a relațiilor României cu statele din Asia va fi continuat atât bilateral, cât și ca parte a procesului mai larg de gestionare a provocărilor comune cu care se confruntă Europa și Asia. În acest sens va fi valorizat și potențialul unor formate de cooperare precum Asia-Europa (ASEM - Asia-Europe Meeting) sau ASEAN (Asociația Națiunilor din Sud-Estul Asiei), dar și oportunitățile create de Strategia UE pentru Indo-Pacific lansată în septembrie 2021. Având în vedere obiectivul Strategiei de a crește prezența UE în regiunea indo-pacifică, România poate contribui la atingerea acestui obiectiv inclusiv prin dezvoltarea relațiilor bilaterale cu partenerii like-minded din regiune. România va participa activ la etapele implementării și la evaluările intermediare ale eficienței implementării Strategiei, calibrându-și poziția, gradul și domeniile prioritare de implicare în funcție de rezultatele evaluărilor de etapă. România va acționa, împreună cu parteneri din UE și cu SUA, pentru depășirea asperităților create de lansarea formatului AUKUS, astfel încât relația transatlantică să nu fie afectată. De asemenea, tot în spațiul asiatic accentul va fi pus inclusiv pe conectivitatea dintre Europa și Asia, una dintre componentele importante de implementare a Strategiei Globale UE, precum și în baza Strategiei UE pentru conectivitatea Europa-Asia, cu obiectivul promovării principiilor și valorilor europene, pentru implementarea unui model de cooperare sustenabil, cuprinzător și bazat pe norme. În ceea ce privește relația cu China, vor fi continuate activitățile care decurg din parteneriatul amplu și de cooperare, cu respectarea intereselor economice și strategice ale României și în conformitate cu Comunicarea Comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant pentru Afaceri Externe și de Securitate din 2019. Țara noastră va contribui constructiv la consolidarea unei voci unice a statelor membre UE în relație cu China. În relația cu Japonia vor fi continuate demersurile pentru ridicarea nivelului relației bilaterale la nivel de Parteneriat strategic, urmate de implementarea acestuia prin activități de follow-up. Vor continua eforturile de dezvoltare a Parteneriatului strategic cu Republica Coreea și a parteneriatului extins cu India și vom continua dezvoltarea relațiilor cu Australia și Noua Zeelandă.

1. 0Original