I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE)
Documentul original
Pagina 221-224 ↗I. Consolidarea profilului și rolului României în cadrul Uniunii Europene (UE) În scopul consolidării rolului activ și a vizibilității României în UE, acțiunile Guvernului vor continua să vizeze asigurarea unei contribuții pragmatice, în spirit constructiv, la întărirea Uniunii, mai ales în contextul crizei generate de pandemia de COVID-19, și la avansarea politicilor UE destinate a răspunde acestui obiectiv. Acțiunea diplomatică românească la nivel UE va urmări obiectivul ca Uniunea să depăşească întărită provocările determinate de criză şi să îşi consolideze capacitatea de a preveni şi răspunde la viitoare crize, prin urmare România va contribui în mod concret la o coordonare sporită la nivel european atât pentru gestionarea crizei, cât şi pentru provocări viitoare, în vederea creşterii rezilienţei Uniunii. În același timp, acțiunile Guvernului vor urmări asigurarea coerenței dintre viziunea de dezvoltare a României pe termen mediu și lung și modalitatea de raportare la politicile și inițiativele în plan european. La nivel UE, România va continua să promoveze dezvoltarea politicilor europene, inclusiv din perspectiva fructificării potențialului de valoare adăugată pe care România îl poate deține în raport cu o serie de domenii de cooperare (cum ar fi industriile creative, IT&C, turismul și agricultura ecologică). Totodată, România va continua să promoveze activ, pe lângă obiectivul unei Uniuni globale mai puternice, implicarea UE în vecinătate, precum și potențialul oferit de relațiile transatlantice în susținerea obiectivelor de ansamblu ale Uniunii. Printre obiectivele prioritare, Guvernul României va urmări: - continuarea implicării active în procesul decizional la nivel UE, prin menţinerea racordării la nucleul statelor care promovează consolidarea Uniunii, în paralel cu menținerea dialogului cu toate statele membre pe ansamblul agendei europene; - asigurarea coerenței și consecvenței în promovarea pozițiilor naționale la nivel UE, inclusiv prin intermediul Comitetului de Coordonare a Sistemului național de gestionare a afacerilor europene, instituit prin HG 34/ 2017 referitor la coordonarea afacerilor europene, cu luarea în considerare atât a obiectivelor de dezvoltare ale României, cât și a interesul general de consolidare a Uniunii; - continuarea implicării active în cadrul Conferinței privind Viitorul Europei, lansată la 9 mai 2021, şi în evenimentele organizate în acest cadru, inclusiv prin: mobilizarea celorlalte instituții românești pentru a promova această dezbatere la nivel o intern în România și a se asigura o participare cât mai largă a cetățenilor români, în scopul consolidării solidarității și a unității europene, precum și pentru a face cunoscută viziunea cetățenilor români cu privire la politicile în care acțiunea comună la nivel european poate aduce valoare adăugată certă pentru Uniune și statele membre, inclusiv prin întărirea capacității de coordonare, la nivel european; reprezentarea corespunzătoare a vocii tuturor comunităților și regiunilor României care o este esențială pentru promovarea unui sentiment de incluziune și apartenență, contribuind la crearea unei viziuni comune legitime pentru viitorul Europei; promovarea unui proces de integrare europeană care încurajează și protejează diversitatea de culturi și identități; urmărirea ca rezultatele procesului de reflecție privind viitorul Europei să se concentreze o pe obiectivul unei Uniuni puternice şi unite şi pe o dimensiune pragmatică în dezvoltarea politicilor europene pe termen mediu şi lung, astfel încât să poată fi gestionate mai bine provocări actuale şi viitoare, în acord cu tratatele Uniunii și cu principiul subsidiarității, utilizand pe deplin cadrul instituțional și decizional european; identificarea politicilor în care adâncirea integrării europene este benefică, dar și a o politicilor care necesită întărirea coordonării la nivel european; eficientizarea funcționării cadrului instituțional european astfel încât instituțiile europene o să fie mai democratice, mai reprezentative și mai eficiente, servind în primul rând cetățenii europeni; eficientizarea mecanismelor de participare directă a cetățenilor în procesul decizional o european; - continuarea demersurilor privind implicarea activă în implementarea Agendei Strategice 2019- 2024 şi reafirmarea, inclusiv în contextul Conferinței privind viitorul Europei, a importanței principiilor de unitate, solidaritate şi coeziune europeană consacrate prin Declarația de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019; - implicarea activă în demersurile de la nivel UE vizând asigurarea unui proces de redresare economică durabil, inclusiv prin utilizarea mecanismelor și instrumentelor financiare ale Uniunii, în paralel cu facilitarea procesului de dublă tranziție – verde și digitală, prin promovarea de soluții care să faciliteze continuarea procesului de convergență în cadrul Uniunii; Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru aderarea la Zona Euro, cu luarea în considerare a evoluțiilor la nivel UE privind reforma spațiului Schengen și a consolidării Uniunii Economice și Monetare. De asemenea, Guvernul va continua demersurile de finalizare a MCV, pe baza unor progrese reale în ce privește independența și eficiența sistemului judiciar românesc, şi participarea la noul mecanism general european de evaluare privind statul de drept, aplicabil tuturor statelor membre. În ceea ce privește viitorul relației UE cu Regatul Unit, România susține îndeplinirea prevederilor Acordului comercial și de cooperare între UE și Regatul Unit, bazată pe o cooperare ambițioasă și cuprinzătoare între cele două părți și un dialog permanent prin mecanismele Consiliului de Parteneriat și cooperarea parlamentară dintre Parlamentul European și Parlamentul Regatului Unit. Totodată România va urmări îndeaproape îndeplinirea angajamentelor asumate de Londra privind cetățenii români stabiliți în Regatul Unit și va oferi sprijin și asistență acestora, urmărind asigurarea eficientă a sprijinului pentru cetățenii români în protejarea drepturilor prevăzute în Acordul de retragere. Guvernul va susține în continuare o serie de alte obiective importante la nivel UE: - consolidarea pieței interne a Uniunii Europene, cu asigurarea libertăţilor circumscrise acesteia, precum și creșterea accesului companiilor, IMM-urilor românești la aceasta și la lanțurile valorice europene; - asumarea de către UE a rolului de lider în domeniul combaterii schimbărilor climatice și implementarea obiectivelor formulate prin Pactul Ecologic European, cu asigurarea unor condiții juste și echitabile de implementare, care să țină cont de specificitățile statelor membre, inclusiv ale României, astfel încât tranziția spre neutralitatea climatică să fie sustenabilă social, ducând la dezvoltarea economică a statelor membre, iar nu să adâncească diferențele de dezvoltare între acestea; Guvernul va urmări evoluțiile și va purta negocierile asupra pachetului Fit For 55 pentru a reflecta corespunzător interesele României în prevederile legislative și a identifica cele mai avantajoase modalități de implementare a obiectivelor climatice asumate de UE; în acest context, va continua extinderea și consolidarea rețelei de misiuni verzi / de diplomație climatică a României, creată în 2021; - în contextul crizei energetice actuale, România va continua să urmărească promovarea de soluții eficiente care să conducă la evitarea riscului de accentuare a decalajelor de dezvoltare și a sărăciei energetice; - consolidarea domeniului social, mai ales din perspectiva protejării drepturilor lucrătorilor; - finalizarea și consolidarea Uniunii Sănătății; - consolidarea securităţii interne a Uniunii şi asigurarea funcţionalităţii Spaţiului Schengen de o manieră care să permită angajarea activă a tuturor statelor membre UE în proces; - adoptarea și implementarea la nivelul Uniunii a unei politici sustenabile în domeniul gestionării migrației; - implicarea activă în dezbaterile legate de conceptul de autonomie strategică a UE în conformitate cu interesele României, inclusiv având în vedere imperativul menținerii și consolidării relației transatlantice și a complementarității cu NATO, printr-o conectare mai strânsă a acestui concept cu cel de reziliență strategică a UE și a statelor membre; - de asemenea, în continuarea succeselor obținute de diplomația română în cursul anilor 2020- 2021, continuarea eforturilor de promovare a unei prezențe românești consolidate în instituțiile europene, mai ales în poziții de conducere. Guvernul va continua măsurile de operaţionalizare a Centrului european de competenţe în domeniul securităţii cibernetice, în vederea valorificării oportunităților suplimentare pe care activitatea Centrului le va avea în ce priveşte dezvoltarea domeniului, cu impact şi pe dinamizarea economiei naționale. De asemenea, pentru asigurarea eficienței și coerenței participării României la procesul decizional de la nivel UE, va fi urmărită dezvoltarea expertizei în domeniul politicilor europene la nivelul administrației publice centrale, precum și crearea unui mecanism de consultări trimestriale între actorii instituționali relevanți pentru dezbaterile strategice la nivel european. Totodată, Guvernul va promova o implicare mai activă a României în acțiunea externă a Uniunii, pe baza evoluțiilor în plan internațional. România va continua să fie un susținător al politicii de extindere cu statele din Balcanii de Vest și Turcia, pe baza meritelor proprii ale candidaților, evidențiate în procesul de reformă, şi al asigurării unei dinamici reale a procesului de negociere, care să contribuie la obiectivul asigurării dezvoltării, stabilității şi securității în regiune. De asemenea, Guvernul va urmări promovarea unei viziuni strategice post-2020 pentru Parteneriatul Estic (PaE), bazată pe continuarea agendei de reforme pro-europene în regiune, susținerea proceselor democratice şi a societății civile şi o abordare ambițioasă de cooperare, inclusiv pe dimensiunea de securitate. Guvernul va susține în continuare eforturile de reformă și de integrare europeană ale statelor din PaE. România va continua să joace un rol activ în politica UE în Vecinătatea Estică și cea Sudică. Pentru România, stabilitatea și securitatea statelor din Parteneriatul Estic are valențe geostrategice. În acest sens, se va urmări creșterea importanței acordate subiectului conflictelor prelungite la nivel european prin continuarea demersurilor politico-diplomatice realizate în această direcție. Astfel, vor fi promovate activ și susținut concluziile desprinse în cadrul dezbaterii ministeriale din mai 2021 (la reuniunea miniștrilor afacerilor externe din statele membre UE, în format Gymnich, de la Lisabona), desfășurate la inițiativa României, pentru a genera un angajament politic și concret mai consistent al Uniunii în facilitarea găsirii de soluții la situațiile de conflict din Vecinătatea Estică. În acest sens, vor fi fructificate rezultatele desprinse din cadrul turnelui regional în Caucazul de Sud al miniștrilor român, austriac și lituanian (iunie 2021), și vor fi realizate demersuri intensificate pentru menținerea vizibilă pe agenda UE a temei reglementării conflictelor prelungite. În ce privește Politica de Securitate și Apărare Comună (PSAC), principalele direcții de acțiune vor urmări continuarea implicării active în implementarea măsurilor de consolidare a rolului UE în domeniul securității și apărării, atât pe linie militară, în cooperare cu MApN, cât și civilă. Guvernul va urmări menținerea nivelului de angajament în cadrul inițiativelor dezvoltate sub egida PSAC, precum și în cadrul angajamentelor operaționale derulate de UE în domeniul managementului crizelor. Pe linie PSAC civil, principalele direcții de acțiune vor urmări continuarea implementării angajamentelor prevăzute în Pactul Civil în domeniul PSAC, precum și a obiectivelor cuprinse în Strategia Națională pentru Implementarea Pactului Civil pe toate liniile de acțiune, în special prin promovarea unui cadru normativ pentru detașarea experților români în misiuni civile internaționale, inclusiv în domeniul PSAC. Atât în domeniul militar, cât și în cel civil, este importantă păstrarea complementarității cu prioritățile României din cadrul NATO, evitând duplicarea angajamentelor și eforturilor de a promova siguranța națională. În special în ceea ce privește amenințările hibride și asimetrice, cooperarea UE-NATO este de dorit, prin mecanisme comune de tipul Centrului de Excelență pentru Amenințări Hibride de la Helsinki, întărind sinergiile civil-militare și relațiile dintre Divizia comună de informații și securitate a NATO și Celula de fuziune hibridă a UE. De asemenea, coordonarea eforturilor de a spori reziliența societală și de a combate operațiuni de dezinformare poate aduce beneficii mutuale membrilor UE și NATO. Implicarea în discuțiile asupra Busolei Strategice va constitui o prioritate și se va axa pe importanța consolidării profilului UE pe dimensiunea de apărare în deplină complementaritate cu NATO, evitând duplicările. Totodată, în contextul dezbaterilor referitoare la Busola Strategică, Guvernul va insista pe importanța domeniilor rezilienței și parteneriatelor cu organizații și state terțe care împărtășesc aceleași valori și care împreună cu UE sunt relevante pentru a face față provocărilor și amenințărilor la nivel regional și internațional.