Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient și responsabil

Reformele structurale propuse de Ministerul Justiției și realizarea celorlalte obiective de referință aflate în sarcina Parlamentului, Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Public au ca punct terminus finalizarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare. 1. Un sistem judiciar european, echilibrat, eficient și responsabil Pentru realizarea obiectivului istoric al eliminării MCV, Guvernul României susține corectarea Legilor Justiției în vederea îndeplinirii obiectivelor de referință stabilite prin Decizia Comisiei din 13 decembrie 2006 [C(2006) 6569]. Urmărim ca variantele finale ale Legilor Justiției care vor fi înaintate Parlamentului spre adoptare să respecte următoarele principii: independența judecătorilor și procurorilor, admiterea în profesie și promovarea în carieră pe criterii meritocratice, funcționarea eficientă a instanțelor, a CSM, a Inspecției Judiciare și a Ministerului Public, răspunderea efectivă a magistraților, dar și protecția lor în fața oricăror ingerințe și abuzuri, separația, echilibrul și cooperarea loială dintre puterea judecătorească și executiv, obligațiile statului român care decurg din rapoartele MCV, GRECO, avizele Comisiei de la Veneția și, mai nou, din Mecanismul CE ”Stat de Drept”, la care se adaugă jurisprudența recentă a CJUE și CEDO, precum și necesitatea implementării deciziilor obligatorii ale Curții Constituționale a României. Corectarea Legilor Justiției presupune identificarea acelor măsuri legislative care să garanteze un just echilibru instituțional în cadrul autorității judecătorești, respectiv între autoritatea judecătorească și celelalte puteri ale statului, precum și baza normativă pentru un sistem judiciar eficient, deopotrivă independent și responsabil. Premisa fundamentală pentru a putea atinge acest obiectiv este dialogul instituțional constructiv între, pe de o parte, toate structurile componente ale sistemului judiciar și, pe de altă parte, factorul politic decizional, care este Parlamentul României, în configurația politică determinată de alegerile din decembrie 2020. Pentru a putea construi acest dialog necesar între beneficiari și decidenți, Ministrul Justiției trebuie să își îndeplinească realul rol constituțional, acela de mediator între sistemul judiciar și puterile politice ale statului (puterea executivă și puterea legislativă). Ca o garanție a faptului că Legile Justiției au ca obiectiv fundamental consolidarea ireversibilă a unei justiții independente într-un stat cu democrație constituțională consolidată, Legile Justiției

1. 0Original