1. PREAMBUL

Actualul Program de Guvernare îşi propune să îmbine măsurile pe termen scurt pentru depăşirea crizei sanitare şi a celei energetice, cu măsurile pe termen mediu de dezvoltare economică şi socială. Pe termen scurt, pentru depășirea cu celeritate a provocărilor actuale, vom implementa următoarele:  Măsuri de gestionare a crizei sanitare • Creșterea continuă a capacității spitalelor de a trata pacienții Covid 19, printr-o mai bună reorganizare a capacității spitalelor existente, extinderea numărului de spitale care pot trata pacienți Covid și accelerarea proiectelor finanțate cu bani europeni (POIM) pentru construirea de secții modulare (termen: 2 săptămâni); • Creșterea capacității secțiilor de ATI prin finalizarea dotării cu aparatura necesară și asigurarea personalului medical necesar, inclusiv din afara țării (termen: 2 săptămâni); • Accelerarea și promovarea vaccinării împotriva Covid 19, ca măsură esențială de protejare a sănătății cetățenilor României și de oprire a pandemiei prin generalizarea folosirii certificatului digital, campanii de conștientizare a nevoii de vaccinare și promovare a vaccinării, parteneriat cu personalitățile credibile care pot avea impact pozitiv asupra campaniei (termen 4 saptamani); • Testarea corespunzătoare, mai ales a categoriilor de risc (permanent); • Întărirea rolului și a capacității DSP-urilor de a gestiona pandemia prin asigurarea de personal corespunzător, atribuții clare și întărirea coordonării de la nivelul Ministerului Sănătății (termen: o săptămână); • Sprijinirea instituțiilor cu atribuții în materie de sănătate publică la nivel județean și regional (termen: o săptămână); • Creșterea numărului de medici și alt personal medical implicat în tratarea bolnavilor Covid, inclusiv prin implicarea medicilor de familie sau a oricărui medic cu drept de liberă practică într-un program de tratament național la domiciliu pentru formele ușoare și medii, potrivit protocolului național (termen: 2 săptămâni); • Folosirea pe scară largă a certificatului digital Covid în cât mai multe activități sociale și profesionale (permanent); • Asigurarea de servicii de sănătate atât pacienților Covid, cât și celor non-Covid (permanent); • Coordonarea la nivel european și bilateral pentru accesarea unor mecanisme de sprijin și suport (termen: 2 săptămâni).  Măsuri pentru ieșirea din criza energetică Abordarea crizei energetice se va realiza prin implementarea de măsuri eficiente pe termen scurt, mediu și lung, care vizează atât schimbarea paradigmei consumului gospodăriilor, precum și identificarea de măsuri complemenatare la plafonarea temporară a prețului energiei, compensarea facturilor la energie şi amânarea la plată pentru consumatorul vulnerabil. Guvernul PNL își propune transformarea acestei crize energetice într-o oportunitate de acceleare a investițiilor în domeniul energetic, în vederea asigurării independenței energetice a României, precum și a tranziției către energia verde și diminuarea emisiilor de CO2.  Măsuri pe termen scurt: • Identificarea și implementarea de noi măsuri complementare celor deja existente, precum plafonarea, compensarea și amânarea la plată, astfel încât românii să nu plătească pentru energie un preț mai mare decât cel practicat în decembrie 2020, pentru a reduce riscul de săracie energetică în rândul populației - buget estimat 1,5 mld LEI. • Implementarea de soluții pentru sprijinirea mediului economic în contextul crizei energetice de la nivel mondial – buget estimat 1,5 mld LEI.  Măsuri pe termen mediu și lung: • Promovarea de investiții în domeniul energetic, în special în domeniul energiilor curate, vizând finalizarea reactoarelor 3 și 4 Cernavodă, retehnologizarea unității 1 și introducerea unor tehnologii nucleare avansate în contextul parteneriatului interguvernamental România – Statele Unite ale Americii, care să includă dezvoltarea de noi capacități nuclearo-energetice, ce implică reactoare modulare mici, cu tehnologie de tip SMR. • Implementarea reformelor și obiectivelor din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României prin susținerea producției de energie. • Operaționalizarea Fondului pentru Modernizare până la sfârșitul anului în curs și elaborarea cadrului necesar lansării apelului de proiecte în primul trimestru al anului 2022, cu un impact real preconizat de a realiza noi capacități energetice care vor conduce la reducerea importurilor de energie electrică și reluarea poziției de exportator net de energie a României. • Fondul de Modernizare 2022-2030 Wind; 3500; MWe Solar; 3692; MWe Hydro; 1088; MWe Nuclear; 675; MWe Natural gas CCGT plants; 2500; MWe Natural gas CHP; 1302; MWe Natural gas CHP; 1214; MWt Implementarea de noi scheme de ajutor pentru creșterea eficienței energetice și încurajarea apariției prosumatorilor. • Demararea proiectului strategic de exploatare a gazelor din Marea Neagră pentru creșterea securității energetice, reducerea dependenței de gaze de import și asigurarea tranziției către energie curată. • Creșterea capacităților de înmagazinare în depozitele ROMGAZ și transformarea acestora în depozite multiciclu, în vederea asigurării funcționării centralelor pe hidrocarburi, inclusiv în condiții meteorologice severe. • Finanţarea extinderii rețelelor de distribuție a gazelor naturale prin programul Anghel Saligny.  Măsuri pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene • Mandatarea Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și a Ministerului Finanțelor pentru semnarea acordului de finanțare și al acordului de împrumut privind Planul Național de Redresare și Reziliență în valoare de 29,2 miliarde de Euro cu Comisia Europeană (termen: 15 zile). • Aprobarea prin hotărâre de guvern a Planului Național de Redresare și Reziliență (termen: 30 de zile). • Aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului pentru stabilirea cadrului instituțional, mecanismul financiar, de verificare și control privind Planul Național de Redresare și Reziliență (termen: 30 de zile). • Semnarea acordurilor de finanțare cu fiecare instituție responsabilă de punerea în aplicare a reformelor/ investițiilor, precum și identificarea clară a unui responsabil de reformă în cadrul acestora (termen: 60 de zile). • Accelerarea procesului de programare pentru perioada 2021-2027 și finalizarea documentelor de programare pentru cele 8 programe naționale și 8 programe regionale, respectând principiul parteneriatului (termen: 30 de zile pentru documentele de programare aferente Politicii de Coeziune; excepție face programul operațional pentru tranziție justă, pentru care termenul este 45 de zile). • Finalizarea cu celeritate a legislației necesare pentru demararea perioadei 2021-2027, cu precădere a celei referitoare la: cadrul instituțional, fluxurile financiare, cheltuielile eligibile, nereguli, descentralizarea programelor operaționale regionale. • Asigurarea și implementarea unui mecanism care să garanteze beneficiarilor cofinanțarea, precum și plata cererilor în cel mult 30 de zile, prin operaționalizarea unui fond guvernamental permanent de sprijin la dispoziția autorităților de management. • Implementarea măsurilor de simplificare propuse la nivelul autorităților, gestiune în procesul de implementare pentru fluidizarea absorbției. • Asumarea plăților din resurse guvernamentale pentru proiectele europene pentru compensarea cheltuielilor beneficiarilor, ca urmare a creșterii prețurilor la materialele de construcții. • Semnarea acordurilor de finanțare cu fiecare instituție responsabilă de punerea în aplicare a reformelor/ investițiilor, precum și identificarea clară a unui responsabil de reformă în cadrul acestora.  Măsuri fiscal-bugetare • Aprobarea bugetului pentru anul 2022 până la sfârşitul acestui an - continuarea priorităţii acordate investiţiilor; • Respectarea traiectoriei de ajustare a deficitului bugetar asumată prin Programul de convergenţă 2021-2024; • Corectarea într-un ritm adecvat a dezechilibrelor economice interne şi externe la nivele sustenabile; • Creşterea colectării veniturilor bugetare.  Măsuri de reformă • Reforma sistemului de pensii prin: - Digitalizarea/ evaluarea dosarelor de pensii; - Elaborarea unei noi legislații, care să aducă echitate, sustenabilitate și reducere a discrepanțelor între cuantumurile pensiilor celor care au desfășurat activități similare și au avut contribuții similare la sistemul de pensii; • Reforma salarizării în sectorul public prin eliminarea inechităților, stimularea performanței și reașezarea sistemului de sporuri; • Implementarea reformei privind venitul minim de incluziune (VMI) pentru îmbunătățirea asistenței sociale și reducerea sărăciei în rândul persoanelor vulnerabile; • În contextul pandemiei, se evidențiază nevoia de recuperare, atât în termeni de competențe, cât și socio-emoțional prin măsuri remediale și accelerarea investițiilor în dezvoltarea infrastructurii digitale; • Reformarea sistemului de învățământ obligatoriu prin creșterea autonomiei unităților de învățământ, în scopul identificării și implementării unor măsuri specifice pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar. Măsurile adoptate la nivelul României pentru pevenirea și combaterea pandemiei de Covid-19 sunt prezentate la ANEXA 0.1.