Politică penală coerentă și echitabilă

3. Politică penală coerentă și echitabilă ● Recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. În scopul eficientizării activității de recuperare a creanțelor provenite din infracțiuni este necesară urmărirea îndeaproape a tuturor obiectivelor cuprinse în Strategia națională privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni adoptată prin HG nr. 917/2021. Creșterea valorii activelor sechestrate gestionate de Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate se va realiza prin construirea a trei noi depozite pentru bunurile confiscate din fonduri obținute prin PNRR. Legea de modificare a legii nr. 318/2015 pentru înființarea, organizarea și funcționarea ANABI care va fi adoptată până în trimestrul 2 al anului 2022 va extinde mandatul instituțional al ANABI și va cuprinde înfiinţarea unui Mecanism Național de Prevenire a Criminalității, prin reinstituirea dispozițiilor referitoare la reutilizarea socială a sumelor recuperate în următoarele scopuri: protecția victimelor infracțiunilor, prevenirea criminalității, educație juridică, consolidarea capacității administrative, inclusiv logistice, a instituțiilor abilitate cu identificarea, administrarea și valorificarea bunurilor sechestrate. ● „DNA-ul pădurilor”. Avem în vedere înfiinţarea unor structuri specializate în cadrul Parchetului General care să investigheze acest tip de infracţiuni. Anchetarea infracțiunilor grave de mediu urmează însă să fie anchetate de către DNA, scop în care se va reașeza competența DNA și i se vor aloca toate resursele necesare. Proiectul de lege va fi înaintat Parlamentului până la sfârșitul anului 2021. ● Punerea în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu deciziile CCR. Cele două proiecte de lege de punere în acord a Codului penal și a Codului de procedură penală cu numeroasele decizii ale Curții Constituționale pronunțate în ultimii ani vor fi înaintate Parlamentului până la jumătatea lunii decembrie 2021. ● Evaluarea și propunerea unor modificări de substanță a legislației penale. Evaluarea integrală a celor două coduri va fi realizată până la sfârșitul anului 2022. Dacă se vor impune unele modificări în regim de urgență, acele modificări vor fi efectuate punctual, în mod excepțional, înaintea finalizării evaluării integrale a codurilor. ● Trecerea unei părți a poliției judiciare în subordinea parchetelor. Avem în vedere trecerea unei părți a poliţiei judiciare în subordinea parchetelor, inclusiv din punct de vedere administrativ, astfel încât această măsură să sprijine activitatea de cercetare penală a parchetelor. Recrutarea acestor polițiști urmează să fie făcută de către parchete. ● Reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracțiuni. Ministerul Justiţiei se va asigura de implementarea Strategiei Naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2020-2024. Este necesară totodată finalizarea procesului de adoptare a noului statut al personalului de probațiune. Proiectul de lege va fi transmis Parlamentului până la sfârșitul lunii noiembrie 2021. Ministerul Justiției are ca obiectiv consolidarea capacității sistemului de probațiune prin asigurarea unei infrastructurii fizice – sedii pentru serviciile de probațiune și structura centrală, respectiv dotările necesare (mobilier, echipamente IT etc.). Vom acționa în vederea suplimentării și finanțării anuale a schemei de personal pentru sistemul de probațiune. ● Măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de detenție în raport cu standardele CEDO (implementarea Memorandumului cu tema Aprobarea Planului de acțiune pentru perioada 2020-2025, elaborat în vederea executării hotărârii-pilot Rezmives și alții împotriva României, dotarea la standardele corespunzătoare a celor 6 spitale- penitenciare, dezvoltarea infrastructurii sistemului penitenciar pentru a avea capacitatea de a asigura cel puțin 7.000 de noi locuri de muncă pentru persoanele private de libertate).

1. 0Original