1. România – un alt destin istoric

1. România – un alt destin istoric Conjunctura istorică dificilă, internă şi externă, dintre cele două războaie mondiale, dar mai ales ocupaţia sovietică a ţăriişi dictatura comunistă care a urmat între 1945 şi 1989, ne-au îndepărtat de valorile occidentale şi au generat decenii de experimente sociale comuniste dure, respinse în masă în decembrie 1989. A urmat “democraţia originală”, instaurată de către Ion Iliescu şi formaţiunile politice neocomuniste, urmaşe ale fostului PCR (FSN, FDSN, PDSR sau PSD), al cărei rezultat au fost mineriadele, “capitalismul de cumetrie” şi hoţia etatistă generalizată. Ne aflăm în continuarea unui sistem socialist, având caracteristicile unei pseudo-democrații cu tendințe autocrate, în fața căruia clasa politică actuală, atunci când nu pactizează cu sistemul, se dovedește incapabilă să reacționeze. Caracterul reformator al politicii noastre presupune modificări care să transforme actualul sistem într-unul corespunzător valorilor şi principiilor liberal – conservatoare, așa cum sunt ele exprimate în Manifestul Alternativa Dreaptă şi în Declaraţia de la Paris – „O Europă în care putem crede”. Într-o comunitate, doar conștiința fiecărui om poate deosebi binele de rău; de acea, nimeni altcineva nu îi poate fi o călăuză mai bună în împlinirea rostului său în această lume spre beneficiul maxim al lui și al celorlalți membri ai comunității. Considerăm așadar că o națiune liberă și puternică, în care oamenii pot conviețui în pace și prosperitate se întemeiază cu necesitate pe recunoașterea dreptului înnăscut și inalienabil al fiecărui om de a dispune conform propriei conștiințe de viața, mintea, trupul și de patrimoniul dobîndit prin muncă, ori prin tranzacții liber consimțite. Exercitarea acestui drept trebuie să fie neîngrădită de către ceilalți atâta vreme cât nu aduce atingere drepturilor înnăscute ale altuia, iar dacă totuși o face, sancțiunea trebuie să fie ori de cîte ori este posibil reparația și niciodată răzbunarea. În virtutea acestor realități, propunem aceste valori ca fundament pentru statul și viața publică a națiunii și ni le asumăm ca principii călăuzitoare ale demersului nostru: Libertate personală, religioasă, economică, politică Persoana, Familia, Comunitatea Transparență, competență și responsabilitate Democrație constituțională participativă Stat de Drept/Domnia Legii Respect pentru proprietate – care este inviolabilă Inițiativă liberă în toate sferele societății, inclusiv participare în alegeri și presă liberă, nu aservită Economie de piață liberă (cât mai puțin birocratică) și stat minimal Egalitate în fața legii, garantată de o Justiție independentă și funcțională Civilizația iudeo-creștină* *Așa cum rezultă și din prima valoare enunțată, ideea nu este de a cere cuiva vreo formă de credință, ci de a prețui și valorifica acea contribuție aparte prin care valorile iudeo-creștine au construit Occidentul după gândirea greacă și legea romană (credință, demnitate, sanctitate a vieții, dreptate, adevar, cunoaștere, dragoste de semeni, familie, comunitate, rânduială, moderație).

1. 0Original