II. Dinamica și armonia societății

II. Dinamica și armonia societății 1. Educația – prioritate pe termen scurt și mediu Debirocratizarea școlilor și a procesului educațional prin digitalizare. (Studiul complet aici) Investiții masive în baza materială și dotarea școlilor, conform nevoilor erei digitale. Descentralizarea educației și aducerea deciziilor importante în comunitate (de ex: încadrarea/promovarea cadrelor didactice de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ). Asigurarea unei veritabile calități a actului educațional prin creșterea gradului de concurență între unitățile de învățământ, liberalizarea sistemului de educație, promovarea drepturilor părinților și ale elevilor, finanțarea transparentă și directă a beneficiarilor educației (principiul „finanțarea urmează elevul”). Eliminarea titularizării cadrelor didactice și angajarea/promovarea profesorilor pe criterii profesionale. 2. Echilibrarea poziției actorilor și a finanțării din Sănătate Garantarea autonomiei celor trei mari piloni: Ministerul Sănătăţii, case de asigurări, furnizori de servicii. Liberalizarea pieței asigurărilor medicale. Liberalizarea pieței serviciilor medicale, inclusiv urgențele. Recalcularea tarifelor medii pe caz ponderat, plecând de la analiza reală a serviciilor, același act medical urmând să fie plătit egal. Asigurarea tuturor categoriilor de pacienți prin contribuție la FNUASS, nu prin scutire. Cazurile sociale să fie asigurate de la bugetul de stat. Redefinirea listei de servicii oferite prin asigurarea medicală obligatorie. 3. Echitate socială Prioritate zero – strategia de incluziune socială și eradicarea sărăciei. Garantarea egalității în drepturi și dezvoltarea de programe de incluziune socială pentru persoanele provenind din grupuri defavorizate. Garantarea și respectarea drepturilor minorităților etnice, sexuale sau de oricare altă natură, așa cum sunt ele prevăzute în tratatele internaționale ratificate de România. Reanalizarea sistemului de beneficii sociale și corelarea cu sistemul de servicii sociale. Necesitatea imperioasă de debirocratizare a acordării de beneficii sociale. Analiza încrucișată a bazelor de date locale și naționale, pentru a exclude primirea de beneficii prin nedeclararea de venituri. Implementarea conceptului de flexi-securitate, adică trecerea cât mai simplă de la statutul de beneficiar de servicii sociale la cea de contributor la sistemul de asistență socială și invers. Implementarea și în sistemul de asistență socială a principiului „banii urmează beneficiarul”. Renunţarea la conceptul de „pensie specială” și aplicarea principiului contributivității pentru toate categoriile de angajați. Reanalizarea sistemului public de pensii cu optimizarea și acordarea de facilități pentru creșterea pilonului II și III de pensii private. Promovarea de politici pentru creare de locuri de muncă și facilitarea angajării în muncă. Principii similare de obținere de beneficii sociale pentru șomerii înregistrați, ca și pentru cei neînregistrați. 4. Repoziționarea Statului în Sport Ieșirea instituțiilor Statului din cluburile sportive și finanțarea după reguli echitabile a sportului din comunități. Interzicerea finanțării de la Stat a oricărui tip de activitate sportivă de performanță. Finanțarea sportului școlar și sportului de masă. Investiții în baza sportivă școlară și facilitățile/bazele sportive pentru sportul de masă. 5. Economia de piață funcțională Încurajarea și garantarea competiției economice corecte, nedeformate de intervenția directă a Statului ca jucător pe piață. Reducerea poverii fiscale pe muncă, situată în prezent la un nivel foarte înalt în context european și, mai ales, în raport cu gradul de dezvoltare al economiei românești. Debirocratizarea administrației publice, cu precădere în sectoarele unde România ocupă un loc codaș în clasamentele internaționale (autorizațile de construire, accesul la utilități, înregistrarea proprietății etc.) Instituirea principiului echilibrului bugetar în actul de guvernare (legiferarea interzicerii deficitului bugetar), pentru a stopa creșterea datoriei publice. Eliminarea discriminărilor generate de scutiri de la plata unor impozite și fixarea unei cote unice de impozitare de 15%. 6. Cercetare fundamentală Sprijinirea proiectelor de cercetare fundamentală majore cu investiții din fonduri europene, cofinanțate parțial din fondurile statului român și cu participarea unor specialiști străini recunoscuți, capabili să asigure transferul de cunoștințe pentru pregătirea viitorilor specialiști români în respectivele domenii de cercetare (exemplu de bună practică – proiectul Extreme Light Infrastructure de la Măgurele). Focalizarea eforturilor spre cercetarea aplicată, în domenii în care există deja specialiști de valoare și/sau o industrie relativ bine dezvoltată (IT, pharma etc.). Cercetare în domeniul ITC, a nanotehnologiilor, cu aplicații medicale și farmaceutice etc. Susținerea parteneriatului public-privat, având mediul privat atât ca o sursă complementară/alternativă de finanțare, cât și ca beneficiar al implementării acestor rezultate ale cercetarii. Orientarea spre rezultate imediate și direct aplicabile – patente, brevete, transfer de know-how etc.

1. 0Original