Competență

Competență Vom lăsa viitorului guvern, la expirarea mandatului nostru, un parcurs de țară și o legislație modificată, care să explice oamenilor care va fi traseul României în următorii 15—20 de ani, nu doar de la un an la altul, precum în prezent. Vom începe prin introducerea bugetelor (proiecțiilor) multianuale, mai întâi pe 2 ani, apoi pe 4 ani, alături de o programare bugetară pe 10 ani și în final 20 de ani. În acest fel, investițiile în infrastructura de orice fel: rutieră, medicală, energetică, să fie planificate și gândite cu mulți ani înainte, astfel încât șansa lor de a se înfăptui să crească. (Termen 1 ianuarie 2018). Vom continua apoi prin planificarea din timp a proiectelor prin care statul poate ajuta mai bine antreprenorii care activează pe piața românească, pentru a determina expansiunea activității acestora, urmată în mod firesc de creșterea numărului de angajați. Prin astfel de măsuri țintim atingerea a două obiective prioritare, și anume reducerea șomajului sub 3% până în 2020, dar și întoarcerea acasă a cât mai multor români. O mare parte din creșterea economică a României în următorii 4 ani este bazată pe succesul atragerii de fonduri europene. În niciun an din perioada 2007—2011 și 2016 nu s-a depășit procentul de 2% absorbție fonduri europene. Singura perioadă în care s-au atras peste 75% din fondurile europene disponibile a fost 2012—2015, când PSD și ALDE au fost la guvernare. Prin simplificarea formularelor și a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri, ne propunem ca, în viitoarea guvernare, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014—2023. Diferența până la 100% va fi absorbită în perioada 2021—2023. Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 92 mld. lei vor intra în economia României prin investiții, în următorii 4 ani, din fonduri europene. Aceste sume, împreună cu investițiile din FSDI și cele din Bugetul General Consolidat, vor fi prioritizate, astfel încât să contribuie la reducerea cu peste 15% a decalajului rural-urban, precum și a celui dintre zonele urbane mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Vom întări disciplina financiară prin introducerea începând cu 2018 a unor măsuri ce vor duce la diminuarea masivă a sumelor neutilizate azi de către autoritățile și instituțiile statului. Totodată, prin distribuirea cu prioritate a resurselor statului în direcția creșterii clasei de mijloc din România, ne propunem să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie cu peste 1,5 mil., după ce tot noi am reușit ca în perioada 2012— 2015, conform Eurostat, să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie, de la 8,6 mil la 7,4 mil, adică cu 1,2 mil de persoane. Rămânând tot în sfera competenței, aceasta se poate constata și din reușitele în ceea ce privește colectarea mai bună a taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat. Astfel, cel mai mare grad de colectare a fost realizat în 2015, și anume 32,8% din PIB. În 2016 gradul de colectare va coborî pentru prima dată, după 15 ani, sub 30% din PIB. Introducerea performanței bazate pe competență se va face și prin depolitizarea structurilor administrative, de la nivel de subsecretar de stat în jos, dar și prin transparentizarea concursurilor pentru posturile de management — dar nu numai — și organizarea acestora astfel încât persoanele ce vor conduce instituțiile publice să fie selectate pe bază de proiecte de management, care apoi să poată fi ușor de urmărit dacă au fost puse în aplicare. Interoperabilitatea prin sisteme informatice a tuturor instituțiilor statului, până cel târziu la finalul anului 2018, va face ca în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni, în general, să se reducă cu cel puțin 90%, față de cel din prezent. De asemenea, vom elimina normele din legile ce urmează a fi adoptate, pentru că „ce nu poți explica în lege, nu poți explica nici în norme”. Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislației, dar și la o simplificare a acesteia. Propunem în program măsuri privind implementarea unui Plan de raționalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcțiilor guvernamentale (administrație centrală și locală); informatizarea accelerată a administrației publice centrale și locale; accelerarea prioritizării investițiilor publice; normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvențiilor acordate companiilor de la bugetul de stat (se va prefera acordarea de subvenții condiționate; toate subvențiile de la buget către companiile publice vor fi condiționate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-și îmbunătăți performanța financiară, cu sancțiuni și restructurări în cazul în care condițiile convenite nu sunt îndeplinite); introducerea contractelor de performanță în toate instituțiile publice și companii de stat (ministere, agenții guvernamentale, autorități locale și companii de stat); optimizarea spațiilor aparținând sectorului public; optimizarea spațiilor de birouri. Acest plan va fi prezentat public până cel târziu la 1 octombrie 2017 și implementarea sa va dura maximum un an de zile, începând cel târziu la 1 ianuarie 2018. În cazul ajustărilor cheltuielilor de personal, având drept criterii standardele de performanță și de cost. Economii la buget putem obține și din eficiența mai ridicată a alocării cheltuielilor publice. Astfel, propunem plafonarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile (-5%/10% anual din partea rămasă după excluderea cheltuielilor cu sistemul sanitar și a utilităților). În acest sens, începând cu 1 ianuarie 2018, nu se vor mai putea face achiziții de medicamente și materiale sanitare decât în sistem centralizat, în coordonarea Ministerului Sănătății. Până la finalul anului 2018 vom extinde acest sistem la toate achizițiile din sănătate, dar și la celelalte ministere. Introducerea facturării electronice, a caselor de marcat electronice cu raportare on-line și a informării electronice a contribuabililor cel târziu la 1 ianuarie 2019. În vederea împăcării nevoii de creștere economică cu nevoia consolidării sustenabilității fiscal-bugetare, propunem emiterea de obligațiuni pe termen mediu și lung pentru populație și ulterior pentru alte entități. Începând cu 1.10.2017 vom emite titluri de stat pentru populație, în moneda locală. Perioada va fi cuprinsă între 5 și 20 ani. Îmbunătățirea guvernanței corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale ce merită a fi luate în considerare pentru implementare. Propunem reforma managementului privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanță și plată în funcție de performanță). În vederea măririi eficienței lucrărilor de investiții publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei „Liste negre” pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial, termenele sau nu livrează produsul achiziționat. Sancțiunile trebuie să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitații publice. (Termen 1 ianuarie 2018) România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este necesară cooperarea interinstituțională consolidată în scopul reducerii evaziunii. Propunem angajarea unor contracte de performanță pentru ANAF, cu ținte trimestriale și măsuri corective automate la derapajele de la ținta stabilită, precum și un program de reducere a muncii la negru. Creșterea eficacității ANAF în combaterea evaziunii — acțiune concentrată pe domeniile cu risc mare de evaziune, conform matricii de risc. Majorarea drastică a amenzilor/penalităților pentru evaziune și muncă la negru. Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorități a unei baze de date on-line cu toți lucrătorii angajați (ID, fotografii) în sectoarele cu incidență mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligați să-și actualizeze informațiile odată cu angajarea/concedierea de personal și să notifice autoritățile care administrează contribuțiile sociale. (Termen 1 ianuarie 2018). În plus, intenționăm constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperarea cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi, precum și consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție. Vom aduce modificări legislației astfel încât până la 31 decembrie 2019 firmele cu capital negativ să-și reîntregească capitalul și ANAF-ul să fie împuternicit cu urmărirea îndeplinirii acestei condiții. Totodată vom modifica Legea insolvenței cel târziu până la 1 noiembrie 2017 a.î. o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-și respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. Legea nr. 31/1990 o vom modifica astfel încât o persoană să nu mai poată înființa o societate un anumit număr de ani după 2 insolvențe. Pentru a crește gradul de colectare a taxelor vom împuternici ANAF-ul cu colectarea cât mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM, începând cu 1 ianuarie 2018. Cel târziu la 1 ianuarie 2018 vom înființa o Bancă de Dezvoltare și Investiții. La rândul său, CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susțină programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri etc. precum și fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură. În acest sens, CEC-ul își va extinde rețeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 sa aibă o rețea reprezentativă de filiale la nivel rural. Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare. Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate în domenii precum turismul, cinematografie, construcțiile, industria agroalimentară și agricultura, în cuantum de cel puțin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel puțin 500 mil. euro/anual, începând cu 2017. Prioritate vor avea firmele care angajează personal din zonele cu șomaj mai mare de 5% și cei care angajează cât mai mult personal. Începând cu 2018, vom reintroduce impozitul pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat organizat la nivelul ANAF, ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. În cadrul acestui impozit veniturile mai mici de 2.000 lei/lună vor fi scutite și se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investițiile și creșterea standardelor de sănătate și educație pentru populație. Totodată, începând cu 2018, vom implementa procedura depunerii declarațiilor de patrimoniu.

1. 0Original