14. Capitolul Politici în domeniul energiei

Viziunea României în domeniul energetic trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetăţenilor ei, pe o bază de încredere şi de solidaritate reală - criterii esenţiale ale noii uniuni energetice europene care trebuie să devină o unică voce în domeniul energetic. Pilonii noii abordări strategice definesc calea de urmat pentru România: energie sigură, durabilă, competitivă şi la preţuri accesibile într-un cadru de securitate, solidaritate şi încredere. Pentru aceasta trebuie să construim un sistem politic raţional şi orientat spre interesul naţional, o protecţie socială adecvată şi motivantă, servicii publice de educaţie şi sănătate de calitate, cu oameni de încredere. Comunitatea deleagă o parte foarte importantă a resurselor financiare ale statului, iar încrederea în utilizarea banului public devine un aspect critic al stabilităţii morale colective. Din acest motiv transparența finanţelor publice este un obiectiv al consolidării calităţii vieţii, iar energia trebuie să devină cel mai transparent produs, astfel încât structura costului pe unitatea de energie să reflecte cu fidelitate costurile reale şi să genereze încredere şi nediscriminare între tehnologii, operatori și respectiv consumatori. Transparența în industria energetică generează încredere, deopotrivă a investitorilor şi consumatorilor prin semnale de preţ formate transparent şi nediscriminatoriu, care reflectă necesităţile pe termen lung şi obiectivele de politici energetice la nivelul României. Avem un sistem energetic îmbătrânit, poluant şi ineficient. Din 100 de unităţi energetice ale materiei prime, doar 15% mai ajung la consumatorul final. Acest dezavantaj trebuie transformat într-o oportunitate, respectiv într-un obiectiv strategic: eficientizarea sistemului energetic are consecințe calitative directe și imediate asupra scăderii prețului energiei și creșterea calității vieții cetățenilor prin îmbunătățirea calității mediului înconjurător. Cheia viitorului este “energia electrică”. Soluţia pentru noile provocări tehnologice și de sistem reprezintă o nouă revoluție tehnologică, respectiv o nouă revoluție digitală. Sistemul energetic românesc trebuie să fie integrat la nivel continental, bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace atât pentru pieţele de energie cât şi pentru operatori şi consumatori. Pentru asigurarea securităţii şi eficienţei energetice, sistemul energetic trebuie să progreseze concomitent pe următoarele direcţii principale: ● Menţinerea unui mix energetic prin diversificarea surselor şi tehnologiilor de producere a energiei, promovarea energiilor din surse regenerabile şi a tehnologiilor de conversie, cu emisii reduse de carbon pentru energie electrică, încălzire şi răcire. ● Decarbonizarea sistemului de transport, prin trecerea la combustibili alternativi. ● Liberalizarea pieţei de energie şi interconectarea sistemelor energetice, cu reţele „inteligente” şi de comunicare, pentru o reţea complementară şi interactivă de servicii. ● Eliminarea (minimizarea) dependenţei dintre dezvoltarea economică şi degradarea mediului, prin asigurarea de energie curată, sigură şi la preţuri accesibile. ● Politicile de creştere a eficienţei energetice şi stimularea tehnologiilor cu emisii reduse de carbon, combinate cu o piaţă stabilă pentru emisii de carbon pot determina direcţia şi schimbările de comportament. Începând cu anul 2016 prin semnarea noului Tratat Post-Kyoto sectorul energetic a intrat în cea mai importantă perioadă de tranziție din istoria omenirii. Această tranziție impune redesenarea politicilor energetice ale României, o nouă abordare strategică și redefinirea unor priorități punând accent pe activitatea de Cercetare - Inovare și de susținere, promovare a noilor tehnologii privind stocarea energiei, rețelelor inteligente sau măsurilor de eficiență energetică în întreg sistemul.