Programe de guvernare
E8.3

3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități

Documentul original

Pagina 80-83 ↗

3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități • Extinderea educației antreprenoriale la toate școlile din România. Pentru elevii care aleg filiera vocațională sau pe cea tehnologică, deschiderea unor microintreprinderi (afaceri de familie etc.) trebuie să fie principala opțiune. Deși este foarte important să adaptăm învățământul vocațional la tradiția economică a unei zone (în sensul existenței angajatorilor acolo), este chiar mai important să îi învățăm pe elevi că ei înșiși pot înființa afaceri acolo unde este cerere pentru un serviciu, chiar dacă un angajator nu există. Reînființarea/modernizarea atelierelor școlare pentru învățământul profesional și cel tehnologic (Perioada 2018-2020). Obiective: Insuflarea ideii că un absolvent de școală vocațională trebuie să deschidă o afacere; Furnizarea competențelor practice pentru deschiderea unei afaceri; Cultivarea unei perspective internaționale, astfel încât afacerile deschise să lucreze nu doar la nivel național, ci să și exporte produse și servicii. • Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare Concursurile pot avea mai multe forme, în funcție și de ideile mediului de afaceri și de ciclul de studii. Propuneri: Stabilirea unui buget pentru afacere, urmată de prezentarea de către elevi a unui plan de implementare pentru a maximiza un indicator (profit, impact social, etc); Stabilirea unei propuneri tematice, urmată de prezentarea de către elevi a unor propuneri de afacere care să atingă un optim perceput de ei între costuri și beneficii. • Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori Este vorba despre o bază de date publică online care va sta la baza construirii unei rețele de mentori voluntari care să ajute școlile în domeniul educației antreprenoriale. Voluntarii vor fi recrutați sau se vor înscrie în program și vor asista școlile din zona lor în funcție de nevoile școlilor și de disponibilitatea de timp. Asistența va fi oferită: sub formă de prezentări de principii; prin colaborări cu profesorii care predau educația antreprenorială și au nevoie de feed-back pentru lecțiile pe care le pregătesc; sub forma unor discuții cu elevii pentru a-i ajuta să își găsească vocația în mod pragmatic; sub forma unor jocuri tip rol pentru angajare (oferind elevilor posibilitatea de a experimenta un interviu, de exemplu). O colaborare bună la nivel local ar trebui să ducă, pe termen mediu, la construirea unor Parteneriate Locale cu Mediul Economic, coordonate de o comisie care să faciliteze identificarea de noi mentori, dar și colectarea feed-back-ului pentru îmbunătățirea continuă a serviciilor educaționale. • Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri pornite de Studenți Astfel de societăți există în unele universități, dar ele trebuie înființate peste tot. Din consiliul executiv al unei astfel de societăți trebuie să facă parte profesori, oameni de afaceri locali și studenți. Societatea în sine trebuie să aibă resurse umane și materiale care să îi permită să activeze ca un incubator de idei. Activitatea acestor societăți se va concentra pe: aducerea de mentori pentru studenții care vor să înființeze un start-up; organizarea de sesiuni de proiecte pentru selectarea unor propuneri care să fie înaintate consiliului executiv spre evaluare și feedback; consiliul executiv poate apoi recomanda organizarea unui concurs pentru atragerea de finanțatori pentru cele mai bune proiecte. Pentru a stimula abordarea unor subiecte cu aplicabilitate practică la lucrarea de licență, vom stabili un fond pentru finanțări nerambursabile acordate celor mai bune lucrări însoțite și de un plan de afaceri. Selectarea unei lucrări ca fiind eligibilă în programul național se va face pe baza recomandării comisiei de licență și a consiliului executiv al SAS din universitatea respectivă. SAS poate, la cerere, să ofere feed-back aplicantului pentru a-și îmbunătăți propunerea și pentru a deveni eligibil pentru competiția națională. Selecția națională va fi realizată de un juriu abilitat, în limita unui cuantum stabilit anual. Suma oferită poate asigura finanțare totală sau parțială. În cazul finanțării parțiale, suma poate fi folosită pentru a atrage fonduri europene sau investitori privați. Perioada 2018-2020. • Proiecte studențești de grup contractate Urmând modelul unor universități occidentale, universităților li se va recomanda să intre într-un program național care să aducă laolaltă studenți în partea de mijloc a studiilor și agenți economici aflați în căutare de soluții pentru probleme punctuale. În cadrul acestui program: • Studenții, organizați în grupuri, vor acționa ca un start-up care caută să subcontracteze un proiect de la un agent economic. • Agenții economici vor intra pe platforma națională și vor depune descrierea proiectului pe care îl doresc realizat, plus o listă de condiții/cerințe. • Grupuri de studenți care consideră că îndeplinesc cele mai multe sau toate criteriile unui agent economic vor elabora un plan de implementare și vor depune documentația. • Vor avea loc întâlniri pentru selectare a grupului, iar procedura de lucru, în continuare, va fi exact în spiritul interacțiunilor din mediul antreprenorial real. Scopul este ca, pe baza acestei experiențe din timpul facultății, studenții să capete o perspectivă antreprenorială care să îi ajute să abordeze pragmatic problema lucrării de licență de la sfârșitul ciclului universitar. • Guvernanță profesionistă și transparență, descentralizare, autonomie și responsabilitate • Promovarea profesioniştilor în managementul educaţional. • Întărirea rolului managementului școlii, activitatea directorului trebuind să cuprindă toate aspectele vieții elevului, asigurându-se că toate demersurile personalului școlii sunt centrate pe elev și nevoile acestuia. • Promovarea politicilor publice bazate pe realitățile sistemului, identificate în urma unor studii și analize. • Întărirea capacităţii de monitorizare, evaluare a sistemului de educație (ex.: Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România, Registrul Matricol Unic, Cadrul Naţional al Calificărilor etc.) şi de planificare strategică, pe baza datelor statistice naţionale şi internaţionale etc. • Respectarea principiului autonomiei și descentralizării în educaţie şi a principiului responsabilităţii publice, precum şi întărirea mecanismelor legale de funcţionare a acestor principii, astfel încât să fie posibilă o mai bună gestionare a resurselor la nivel local. • Respectarea principiului dialogului social și transparentizarea activității instituțiilor din sistemul de educație și cercetare. • Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu creșterea responsabilității publice. (Durata: 3 ani; Beneficiari: elevi, studenți, părinți, cadre didactice; Impact și finanțare: bugetul de stat, fonduri structurale, împrumut extern).

  1. Original