Competență

Competență Vom lăsa viitorului guvern, la expirarea mandatului nostru, un parcurs de țară și o legislație modificată, care să explice oamenilor care va fi traseul României în următorii 15 - 20 de ani, nu doar de la un an la altul, precum în prezent. Vom acorda o importanță deosebita Consiliului de Programare Economică, care va avea ca principală sarcină stabilirea și fundamentarea direcțiilor strategice de dezvoltare pentru următorii 20 de ani. Comisia Națională de Prognoză va trece în coordonarea Secretariatului General al Guvernului. Vom începe prin introducerea bugetelor (proiecţiilor) multianuale, mai întâi pe 2 ani, apoi pe 4 ani, alături de o programare bugetară pe 10 ani și, în final, 20 de ani. În acest fel, investițiile în infrastructura de orice fel: rutieră, medicală, energetică, să fie planificate cu mulți ani înainte, astfel încât șansa lor de a se înfăptui să crească. Vom continua apoi prin planificarea din timp a proiectelor prin care statul poate ajuta mai bine antreprenorii care activează pe piața românească, pentru a determina expansiunea activității acestora, urmată în mod firesc de creșterea numărului de angajați. Prin astfel de măsuri țintim atingerea a două obiective prioritare și anume reducerea șomajului sub 3% până la 31 decembrie 2020, dar și întoarcerea acasă a cât mai multor români. O mare parte din creșterea economică a României în următorii 3 ani este bazată pe succesul atragerii de fonduri europene. În niciun an din perioada 2007 - 2011 și 2016 nu s-a depășit procentul de 2% absorbție fonduri europene. Singura perioadă în care s-au atras peste 78% din fondurile europene disponibile a fost 2012 - 2015, când PSD şi ALDE au fost la guvernare. Anul trecut s-a reușit absorbția a 11% din fondurile europene. Prin simplificarea formularelor și a documentelor ce trebuie depuse pentru accesarea fondurilor europene, precum și prin reducerea timpilor de așteptare pentru aflarea rezultatului, până la o săptămână sau chiar o zi în unele cazuri, ne propunem ca, pe viitor, să atragem peste 72,5% din fondurile disponibile pentru perioada 2014 - 2023. Diferența până la 100% va fi absorbită în perioada 2021 - 2023. Atingerea acestui procent, asemănător cu cel realizat în guvernarea trecută, va însemna că peste 30 mld euro (inclusiv plățile directe) vor intra în economia României până în 2020. Aceste sume, împreună cu investițiile din FSDI și cele din Bugetul General Consolidat vor fi prioritizate, astfel încât să contribuie la reducerea cu peste 15% a decalajului rural - urban, precum și a celui dintre zonele urbane mai dezvoltate și cele mai puțin dezvoltate. Vom întări disciplina financiară prin măsuri ce vor duce la diminuarea sumelor neutilizate azi de către autoritățile și instituțiile statului. Totodată, prin distribuirea cu prioritate a resurselor statului în direcția creșterii clasei de mijloc din România, ne propunem să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială cu peste 1,5 mil, după ce tot noi am reușit ca, în perioada 2012 - 2015, conform Eurostat, să reducem numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie de la 8,6 mil la 7,4 mil, adică cu 1,2 mil de persoane. Rămânând tot în sfera competenței, aceasta se poate constata și din reușitele în ceea ce privește colectarea mai bună a taxelor și impozitelor datorate bugetului de stat. Astfel, cel mai mare grad de colectare a fost realizat în 2015 și anume 32,8% din PIB. În 2016 gradul de colectare a coborât, pentru prima dată, după 15 ani, sub 30% din PIB. Introducerea performanței bazate pe competență se va face și prin depolitizarea structurilor administrative, de la nivel de subsecretar de stat în jos, dar și prin transparentizarea concursurilor pentru posturile de management – dar nu numai - și organizarea acestora astfel încât persoanele ce vor conduce instituțiile publice să fie selectate pe bază de proiecte de management, care apoi să poată fi ușor de urmărit dacă au fost puse în aplicare. Inter-operabilitatea prin sisteme informatice a tuturor instituțiilor statului va face ca în România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, să se reducă cu cel puțin 90%, față de cel din prezent. De asemenea, vom elimina normele din legile ce urmează a fi adoptate pentru că “ce nu poți explica în lege, nu poți explica nici în norme”. Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislației, dar și o simplificare a acesteia. Propunem în program măsuri privind implementarea unui Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale (administraţie centrală şi locală); informatizarea accelerată a administraţiei publice centrale şi locale; accelerarea prioritizării investiţiilor publice, normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Toate subvențiile de la buget către companiile publice vor fi condiționate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară, cu sancţiuni şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite; introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat); Optimizarea spaţiilor aparţinând sectorului public; Optimizarea spaţiilor de birouri. Acest plan va fi prezentat public și implementarea sa va dura maxim 2 ani de zile. Economii la buget putem obține și din eficiența mai ridicată a alocării cheltuielilor publice. Astfel, vom continua plafonarea cheltuielilor cu bunurile şi serviciile. În acest sens, începând cu 1 ianuarie 2019, nu se vor mai putea face achiziții de medicamente și materiale sanitare decât în sistem centralizat, în coordonarea Ministerului Sănătății. Ulterior, vom extinde acest sistem la toate achizițiile din sănătate, dar și la celelalte ministere. Introducerea facturării electronice, a caselor de marcat electronice cu raportare on-line si a informării electronice a contribuabililor vor fi tot atâtea măsuri ce vor duce la o debirocratizare accelerată, dar și la o reducere a evaziunii, în special din domeniul comerțului. În vederea împăcării nevoii de creştere economică cu nevoia consolidării sustenabilității fiscal bugetare, propunem emiterea de obligațiuni pe termen mediu și lung pentru populație și ulterior pentru alte entități. Începând cu 2018 vom emite titluri de stat pentru populație, în moneda locală. Perioada va fi cuprinsa între 5 și 20 ani. Dobândă anuală mai mare de 4%. Îmbunătăţirea guvernanţei corporative în companiile de stat este una dintre reformele structurale ce merită a fi luate în considerare pentru implementare. Propunem reforma managementului privat la companiile de stat din domenii strategice (cu contracte standard, criterii de performanță și plată în funcție de performanță). În vederea măririi eficienţei lucrărilor de investiţii publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei “Liste negre” pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial, termenele sau nu livrează produsul achiziționat. Sancțiunile trebuie să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitații publice. Este necesară cooperarea interinstituțională consolidată, în scopul reducerii evaziunii. Propunem asumarea unor contracte de performanță pentru ANAF, cu ținte trimestriale și măsuri corective automate la derapajele de la ținta stabilită, precum şi un program de reducere a muncii la negru. Creșterea eficacității ANAF în combaterea evaziunii – acțiune concentrată pe domeniile cu risc mare de evaziune, conform matricii de risc. Majorarea drastică a amenzilor/penalităţilor pentru evaziune și muncă la negru. Inspectorii de muncă vor avea dreptul să stopeze activitatea firmelor care folosesc munca nedeclarată. Realizarea de către autorităţi a unei baze de date online cu toţi lucrătorii angajaţi (ID, fotografii) în sectoarele cu incidenţă mare a muncii la negru; angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale. În plus, intenționăm constituirea unei structuri în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi, precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție. Vom aduce modificari legislației, astfel încât firmele cu capital negativ să-și reîntregească capitalul și ANAF-ul să fie împuternicit cu urmărirea îndeplinirii acestei condiții. Totodată, vom modifica legea insolvenței, astfel încât o firmă să nu poată rămâne în faliment mai mult de 2 ani sau dacă nu-și respectă planul de conformare pe o perioadă mai mare de 6 luni. Legea 31/1990 o vom modifica astfel încât o persoana să nu mai poată înființa o societate un anumit număr de ani după 2 insolvențe. Pentru a crește gradul de colectare a taxelor vom împuternici ANAF-ul cu colectarea a cât mai multor taxe, inclusiv cele de la AFM. Vom înființa o Bancă de Dezvoltare și Investiții. La rândul său, CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii, astfel încât acesta să poată susține programele naționale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri, etc., precum și fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură. În acest sens, CEC-ul își va extinde rețeaua, astfel încat la 1 ianuarie 2020 să aibă o rețea reprezentativă de filiale la nivel rural. Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor acordate de către fondurile de garantare exitente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate, în 2018, pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare. Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face cu prioritate în domenii precum turismul, cinematografie, construcțiile, industria agro-alimentară și agricultură, în cuantum de cel putin 90% din valoarea proiectelor. Sumele disponibile vor fi de cel putin 500 mil euro/anual, începând cu 2018. Prioritate o vor avea firmele care angajeaza personal din zonele cu somaj mai mare de 5% și cei care angajează cât mai mult personal. Pentru a face acest lucru, în cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale, se va înființa un departament ce se va ocupa cu acest tip de ajutoare de stat. Vom analiza oportunitatea reintroducerii impozitului pe venitul global (IVG) la nivelul persoanei fizice. Implementarea acestui mecanism fiscal se va face prin intermediul sistemului informatic integrat, organizat la nivelul ANAF, ceea ce va permite eliminarea risipei de timp din partea contribuabililor. În cadrul acestui impozit, veniturile mai mici de 2.000 lei/luna vor fi scutite și, totodată, se vor introduce mai multe deduceri care să încurajeze economisirea, investițiile și creșterea standardelor de sănătate și educație pentru populație.

1. 0Original