4. Capitolul FONDURI EUROPENE

Datorită eforturilor guvernului PSD, România a fost cel de-al 11 lea stat membru din cele 28 cu care Comisia Europeană a semnat Acordul de parteneriat, creând astfel premizele unei absorbții ridicate la sfârșitul perioadei de implementare. Astfel, România are un document cadru care stabilește priorități clare în ceea ce privește investițiile, o finanțare majorată pentru cercetare și inovare, la o abordare echilibrată a investițiilor din sectorul transporturilor și ținte mai bine aliniate la obiectivele naționale din cadrul Strategiei Europa 2020 și la recomandările de politică formulate în contextul semestrului european. Pentru perioada 2014-2023, România are la dispoziție o alocare financiară totală de 42,3 miliarde euro fonduri europene (23 de miliarde euro sunt alocate programelor operaționale finanțate din fonduri structurale și de investiții, 8,1 miliarde euro revin Programului Național de Dezvoltare Rurală și 11,2 miliarde euro alocate plăților directe în agricultură). Având în vedere situația dezastruoasă din anul 2016 în ceea ce privește rata absorbției și numărul de proiecte depuse, Guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de 72,5% (peste 30 miliarde euro) până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. Reducerea decalajelor regionale este unul dintre principalele obiective a utilizării Fondurilor Structurale și de Investiții. România trebuie să susțină creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, coroborat cu reducerea disparităților regionale. Fondurile structurale și de investiții reprezintă instrumentul fundamental pus la dispoziția statelor membre pentru consolidarea coeziunii economice, sociale și teritoriale, prin reducerea decalajelor diferitelor regiuni și evitarea adâncirii diferențelor de dezvoltare. Pentru implementarea cu succes a investițiilor finanțate din Fonduri Europene Structurale și de Investiții este necesară, pe de o parte, alinierea modului și a tipurilor de investiții finanțate din diverse surse de finanțare, precum și utilizarea complementară a fondurilor, astfel încât toate instrumentele să urmarească același obiectiv, și anume susținerea creșterii inteligente, durabile și favorabile incluziunii la nivelul întregului teritoriu al României. Mai mult decât atât, exercițiul financiar 2014-2020 presupune utilizarea fondurilor structurale și de investiții în mod coordonat și complementar, prin stabilirea de obiective comune, astfel încât să se potențeze efectul de creștere al acestor instrumente. În acest context, consolidarea coordonării tuturor fondurilor ESI, începută în 2012, trebuie continuată, prin aducerea structurilor care gestionează aceste fonduri sub o singură coordonare și alinierea obiectivelor acestora cu obiectivele naționale privind dezvoltarea echilibrată a regiunilor. În ceea ce privește dezvoltarea rurală și politica maritimă și de pescuit, la nivelul Acordului de parteneriat, document strategic negociat și aprobat de Comisia Europeană în anul 2014, s-a realizat deja alinierea obiectivelor și priorităților susținute de Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună. De asemenea, trebuie subliniat că în exercițiul financiar 2014-2020 au fost introduse elemente inovative destinate dezvoltării regionale/ locale, respectiv Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) și Dezvoltarea Locală aflată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC). Pentru a se asigura succesul implementării acestor instrumente noi este fundamentală coordonarea perfectă a diverselor tipuri de investiții, finanțate din fonduri diferite, lucru ce poate fi obținut prin asigurarea unei viziuni și a unui management unitar. În vederea atingerii acestor ținte, propunem următoarele măsuri: