1. 1. Viziunea

Perioada 2018-2020 reprezintă o provocare pentru România atât din perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor. Viziunea noastră de politici publice pleacă de la premisa construirii unei societăți echilibrate, bazate pe principii incluzive. Guvernările PSD şi ALDE au adus creștere economică și bunăstare în rândul cetățenilor. Creșterea economică din 2017, de aproximativ 7%, este o dovadă vie în acest sens. Anul 2017 reprezintă unul dintre cei mai buni ani post decembriști din punct de vedere al tabloului macroeconomic. O rată de creștere economică de 7%, un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB (mai mic decât în 2016), o datorie publică de 36,4% din PIB (în scădere față de 2016 cu mai mult de 1% din PIB), o rată a șomajului la minim istoric și 13 din 14 criterii respectate din Procedura de Dezechilibru Macroeconomic instituită de Comisia Europeană sunt tot atâtea succese ce demonstrează o evoluție solidă a economiei în anul care a trecut. Pe primul loc în UE28 la rata de creștere economică, România a demonstrat că poate să respecte concomitent criteriile de convergență nominală și să mărească viteza de convergență reală cu media UE28. În 2017 ne-am respectat angajamentele față de cei care ne-au votat și implicit au avut încredere în programul de guvernare propus. Ne-am angajat că vom duce creșterea economică în buzunarul românilor și am reușit asta - puterea de cumpărare a câștigului salarial mediu a fost mai mare cu 14% față de 2016, iar puterea de cumpărare a pensiei medii de asigurări sociale de stat a crescut cu 9% față de aceeași perioadă. În anul 2018 vom continua să respectăm angajamentele privind consolidarea unor finanțe publice sănătoase (deficit bugetar sub 3% din PIB și datorie publică sub 60% din PIB) pe fondul unei creșteri economice de peste 5,5% și al continuării strategiei de creștere a veniturilor, astfel încât să aducem cât mai mulți români în clasa de mijloc. Perioada 2018-2020 va fi una în care vom miza pe creșterea investițiilor, atât cele finanțate din buget sau prin accelerarea absorbției de fonduri europene, cât și prin stimularea investițiilor private. Consolidarea macroeconomică se va putea realiza printr-o combinație de politici fiscal-bugetar-monetare astfel încât, pe fondul păstrării echilibrelor macroeconomice, să putem crește nivelul de bunăstare al românilor. Vom putea asigura astfel premisele aderării României la Zona Euro într-un termen rezonabil, integrarea mai adâncă în UE realizându-se pe fondul unei fundații economico-socială competitivă și solidă. În următorii 3 ani, în plan intern, obiectivul constă în fundamentarea unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive, de natură a furniza premisele consolidării unui stat puternic, proactiv și a unei societăți echilibrate, cu o clasă de mijloc extinsă. Nevoia de a ieși din capcana modelului economic bazat pe avantajul unei forțe de muncă ieftine și trecerea la forța de muncă calificată reprezintă principala provocare a următorilor ani. Consolidarea stabilității macroeconomice concomitent cu creșterea investițiilor publice și private vor fi de natură să asigure convergența nominală și reală cu nivelul mediu de dezvoltare din Uniunea Europeană. Calitatea resursei umane este primordială. Privim educația ca un factor strategic de dezvoltare. Educaţia a fost şi va rămâne un domeniu de interes major, mereu pe agenda publică. Educaţia trebuie să fie captivantă, continuă și coerentă: Captivantă poate să devină pentru cei şcoliţi prin contactul cu lumea reală, centrată pe „a face” în totală concordanţă cu „a şti“, pentru a motiva şi interesa elevul şi studentul aflat în procesul de învăţare. Continuă – păstrarea interesului şi motivaţiei pe toată durata şcolarizării, de la ciclul primar şi până la finalizarea studiilor superioare. Coerentă – prin viziunea care să asume un mesaj consistent la nivel naţional, să asigure o abordare integrată, cu infrastructură bazată pe tehnologiile moderne la toate nivelurile de învăţământ și să aibă o abordare de tip antreprenorial cu accent pe creativitate şi inovare. Nu în ultimul rând, trebuie să stimuleze şi să asigure continuitatea abordărilor şi prin activităţile extracurriculare şi interdisciplinare relevante. Implementarea principiului egalității de șanse în educație, îmbunătățirea performanțelor educaționale, abilităților și competențelor tuturor copiilor și tinerilor, prin accesul la un sistem de educație de calitate, relevant și incluziv sunt cheia pentru creștere economică și prosperitate. În condițiile unui declin demografic accentuat, reducerea abandonului școlar, care a atins cote îngrijorătoare și este în creștere, a devenit crucială pentru dezvoltarea sustenabilă a României, permițând valorificarea potențialului fiecărui copil. Etapa de dezvoltare prezentă a României impune susținerea unui capital uman înalt calificat, precum și investiția în cercetare – inovare – dezvoltare CDI, astfel încât, în toate domeniile industriale, să fie asigurată eficiența proceselor și realizarea unor produse de înaltă calitate, transformând România într-un pol de competitivitate în zonă. Viziunea principală a programului Guvernului în domeniul sănătății este construită în jurul cetățeanului (pacientului) și nu a sistemului medical, scopul final fiind acela ca serviciile de sănătate să fie cât mai aproape de cetățean (pacient). În acest sens, Guvernul susține construirea a 8 spitale regionale, dotate cu echipamente de ultimă generație și a unui spital republican, în București, care va fi organizat ca centru de urgență-excelență și cercetare, pe toate specialitățile. În plus putem asigura finanțarea investițiilor în modernizarea spitalelor judetene și a ambulatoriilor de specialitate, pentru a asigura condiții optime actului medical și pentru a asigura accesul cetățenilor la servicii de sănătate la ei în județ. Ca obiectiv prioritar vedem dotarea localităților cu ambulanțe, în vederea asigurării transportului pacienților în condiții optime la unitățile medicale (program ce va asigura prezența unei ambulanțe în fiecare comună). Punem accentul pe tratamentul inițial de calitate, în acest sens fiind necesară asigurarea dotării minime a cabinetelor medicilor de familii și includerea acestora în programe de formare profesională, astfel încât să eliminăm fenomenul prin care foarte multi pacienţi aglomerează inutil secţiile de primiri urgenţe, când de fapt au afecţiuni minore, pentru care ar trebui să se adreseze medicilor de familie. Prin pachetul de salarizare motivant pentru personalul medical vom reuși să oprim exodul medicilor. Un alt pilon principal al modelului de dezvoltare îl reprezintă creșterea potențialului economiei. Numai astfel vom putea îndeplini deopotrivă regulile fiscale la care ne-am angajat și stimularea creării de locuri de muncă bine plătite. Vom încuraja, în același timp, capitalul autohton, cu o strategie consistentă de atragere a investițiilor străine directe, mai ales în sectoarele cu valoare adăugată ridicată. Considerăm că România trebuie să investească masiv în infrastructură și în fabrici noi. Nu mai putem doar să vindem ce produc alții. Ne trebuie capacități de producție noi și aici, pe lângă investițiile private, credem că și statul poate juca un rol, prin Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții, prin schemele de ajutor de stat propuse, prin investiţii în industria de apărare, energie, tehnologia informației, industrie alimentară și altele. În domeniul politicilor economice, obiectivul strategic îl constituie implementarea unui alt model de politică industrială, care să genereze creșterea economică inteligentă a României. Este prioritar ca România să treacă de la modelul bazat pe industrii intensive în forța de muncă slab calificată și industrii cu grad redus de prelucrare către industrii inovative, energie și industrii ecologice. Politica industrială activă trebuie bazată pe subvenții condiționate de indicatori de performanţă, abordare policentrică și concentrare pe clusterele de competitivitate. Specializarea producției pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câștiguri de competitivitate și să reducă dependența exporturilor românești de câteva ramuri industriale. Pilonii principali ai politicii de reindustrializare natională sunt: cercetare – dezvoltare – inovare, dezvoltarea spiritului antreprenorial pentru dinamizarea pieței naționale, accesul la finanțare și la piețele de capital, promovarea investițiilor ca factor de dezvoltare economică, stimularea accesării fondurilor europene. Statul se va implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiții și prin demararea de proiecte de investiții publice cu impact semnificativ de tip greenfield sau brownfield, acordarea de facilități pentru investiții private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin). Sprijinirea sectorului IMM reprezintă o prioritate a programului economic. Contributor de importanță strategică la creșterea economică și crearea de locuri de muncă, sectorul întreprinderilor mici și mijlocii trebuie să beneficieze din partea statului de politici publice ce vizează o reglementare inteligentă, consultare sistematică cu organizațiile reprezentative, un sistem fiscal atractiv, creșterea accesului la finanțare, simplificarea procedurilor și debirocratizare. Pe de altă parte, considerăm că vom putea genera creștere organică și prin debirocratizare, prin creșterea ușurinței de a face afaceri - în acest sens propunem eliminarea majorității taxelor parafiscale, un program de promovare a proprietății intelectuale românești, precum și măsuri de reducere a numărului de proceduri administrative/ declarații necesare inițierii/ consolidării unei afaceri. Pentru a crește competitivitatea României, absorbția integrală a fondurilor europene până în 2023 este stringentă. După ce în 2017 gradul de absorbție a fost de 11%, guvernul își propune accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a ajunge la o rată de absorbție de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. România are şansa de a crea mai multe locuri de muncă şi de a aduce mai multe resurse la bugetul de stat prin promovarea unei strategii integrate de dezvoltare a turismului. Avem suficiente monumente de importanţă istorică şi religioasă şi suficiente frumuseţi naturale pentru a creşte semnificativ numărul de turişti străini care vizitează anual România. Reforma administrației publice are obiective subsumate țintelor strategice promovate în „Strategia pentru consolidarea administrației publice 2014 – 2020”: eficiență, responsabilitate, credibilitate, transparență și deschidere către cetățean. Pentru a realiza aceste deziderate ne propunem crearea unei administrații suple, cu viteză de reacție rapidă și proactivă, consistență în decizii și cu resurse umane motivate și profesioniste. Obiectivele generale privind politicile de dezvoltare regională sunt conforme cu Strategia privind dezvoltarea teritoriului național pentru orizontul 2035. Pilonul fundamental al viziunii noastre va fi abordarea de tip policentric, bazată pe dezvoltarea polilor de creștere economică și creșterea conectivității acestora cu zonele de dezvoltare şi cu teritoriile europene. Interconectarea eficientă a reţelelor energetice, de transporturi și broadband, dezvoltarea infrastructurii și a unei reţele de localităţi competitive şi coezive, prin sprijinirea specializării teritoriale și formarea zonelor urbane funcționale, sunt considerați pilonii fundamentali de aplicat în următorii trei ani. Viziunea României în domeniul politicilor energetice trebuie să se axeze pe securitatea aprovizionării cu energie a cetăţenilor ei, pe o bază de încredere şi de solidaritate reală, ca și criterii esenţiale ale noii uniuni energetice europene. Sistemul energetic românesc trebuie integrat la nivel continental și este necesar să fie bazat pe concurenţă, pe utilizarea optimă a resurselor şi susţinut de un sistem de reglementare autonom, independent, transparent şi eficace atât pentru pieţele de energie, cât şi pentru operatori şi consumatori. Prin politicile publice puse în practică în domeniu, România poate oferi încredere deopotrivă investitorilor şi consumatorilor, prin semnale de preţ formate transparent şi nediscriminatoriu, care să reflecte necesităţile pe termen lung şi obiectivele de politici energetice la nivelul României. Cel mai important, însă, este de a orienta toate aceste politici având consumatorul în prim plan, ca motor al acestui unic proces de tranziţie a sectorului energetic, beneficiar al noii revoluţii tehnologice şi digitale, ca participant activ la piaţa de energie şi cea de producţie de energie şi beneficiar al reducerii facturilor, în care consumatorii vulnerabili sunt corect definiţi, identificaţi si protejaţi. Politicile agricole și de dezvoltare rurală vor trebui să asigure stimulente pentru ca sectorul agricol să continue să fie un motor de creștere economică și o sursă de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, odată cu garantarea veniturilor agricultorilor pentru a evita migrația spre urban. Considerăm că se impune accelerarea modernizării agriculturii prin implementarea unor reforme în domeniul cercetării și inovării în agricultură și elaborarea unui program național de cercetare, dar și prin adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor, finalizarea reformei funciare și identificarea de măsuri menite să conducă la salvarea zonei montane. Vom realiza creșterea suprafețelor irigate atât prin măsuri de stimulare a utilizării eficiente a apei, cât și prin facilitarea accesului agricultorilor la un preț rezonabil al energiei electrice. Nu în ultimul rând, propunem aplicarea unor măsuri care să pună accentul pe siguranța și securitatea alimentară. România trebuie să acceseze intrarea în cercurile virtuoase de dezvoltare. Doar așa vom ajunge la o creștere economică mai mare. Creșterea economică înseamnă bunăstare mai mare, înseamnă venituri mai mari. Veniturile mai mari înseamnă cerere de bunuri mai mare. Cererea de bunuri mai mare presupune creșterea ofertei de bunuri de către firme și deci înseamnă locuri de muncă mai multe și mai bine plătite, înseamnă consolidarea clasei de mijloc, înseamnă mai mulți bani la buget, mai multe investiții și din nou o creștere economică sustenabilă. Sustenabilitatea creșterii economice nu poate fi menținută fără a implementa o diseminare echitabilă a beneficiilor creșterii economice. Și aici trebuie să ne rupem de modelul din trecut - mult la puțini și puțin la mulți. Trebuie să prevenim polarizarea societății – în 2016, 15% din populație câștiga 85% din venituri și 85% din populație 15% din venituri. Vrem să creștem și să consolidăm clasa de mijloc. Cu privire la programul social, misiunea principală pe care ne-o asumăm este aceea de a asigura un parcurs constant către îmbunătățirea nivelului de trai al populației, care va avea ca rezultat întărirea coeziunii sociale și reducerea decalajelor față de statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Am dovedit că prin asumarea unor strategii înțelepte de creștere economică putem obține un număr semnificativ de noi locuri de muncă, venituri mai mari pentru categorii sociale importante, reducerea inegalităților sociale, creșterea accesului populației la servicii de calitate și la resurse. Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii trebuie să fie obiectivul fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piață a muncii incluzivă şi reducerea inegalităților prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri decente și fără discriminare. Acest obiectiv poate fi atins numai printr-o abordare multisectorială, combinând măsurile pentru modernizarea pieței muncii cu cele din domeniul educației, susținând măsuri de incluziune socială, îmbunătățind serviciile medicale, promovând investiții în sectorul productiv și în cercetare-dezvoltare-inovare. Scopul nostru principal este acela de a asigura o dezvoltare durabilă pentru România, o îmbunătățire semnificativă a nivelului de trai pentru toți cetățenii țării noastre, inclusiv pentru acele persoane care se află într-o poziție vulnerabilă. Continuarea combaterii nivelului demotivant de salarizare va contribui la reducerea inegalităților și la creșterea economică. Este nevoie ca salarizarea în sectorul public să răspundă nevoilor stringente ale angajaților, dar și să stimuleze și să premieze performanța. De asemenea, este important ca, prin măsuri active, sectorul privat să fie sprijinit, în sensul generării de oportunități pentru creșterea salariilor. România nu mai poate rămâne o țară în care resursa umană să fie prost plătită. Competivitatea resursei umane românești trebuie generată prin pregătire, eficiență și motivare, nu prin costul redus al acesteia. Tinerii sunt viitorul României, resursa strategică a țării, pentru care statul român are datoria să asigure toate condițiile unei vieți decente și prospere. Doar prin crearea de noi locuri de muncă, prin îmbunătățirea calității și a accesului la educație, prin susținerea familiei tinere, prin stimularea natalității putem asigura noilor generații un viitor aici, acasă, în România. Readucerea sindicatelor, patronatelor și organizațiilor societății civile ca parteneri sociali ai Guvernului este importantă. Întărirea dialogului social este esențială pentru creșterea competitivității într-o economie sănătoasă. Proiectele importante trebuie realizate prin consultarea permanentă a partenerilor sociali, mecanism fundamental în decizia politică. Acordarea respectului cuvenit, inclusiv în ceea ce privește asigurarea unor venituri decente, pentru cei care au muncit o viață, trebuie să fie o prioritate a oricărei guvernări. Este important ca veniturile persoanelor vârstnice, care au petrecut o mare parte din viață în câmpul muncii, să le permită acestora să ducă o viață demnă și decentă și după pensionare. Gândim modernizarea sistemului de asistenţă socială prin transformarea acestuia dintr-un sistem pasiv în unul proactiv, asigurând trecerea de la un sistem bazat pe beneficii la unul axat pe servicii. Vom realiza schimbarea accentului pus pe asistenţa acordată individului prin instituirea unor măsuri de protecţie socială în jurul securizării familiei. Avem în vedere creşterea gradului de securitate socială, dar și responsabilizarea individuală, printr-o politică socială centrată pe copil şi familie, care să încurajeze o îmbătrânire demnă, bazată pe un sistem integrat de servicii şi prestaţii sociale. Scopul principal este acela ca toţi cetăţenii să aibă oportunităţi egale în societate, să fie apreciaţi şi valorizaţi, să trăiască decent, demn și în bunăstare, iar nevoile lor elementare să fie satisfăcute. Totodată, măsurile din domeniul asistenței sociale vor trebui realizate în strânsă legătură cu celelalte măsuri privind ocuparea, sănătatea, educația, spațiul de locuit, obiectivul general fiind acela de creștere a calității vieții cetățenilor și, prin aceasta, a unei societăți incluzive. Copiii și familiile din România se confruntă în continuare cu probleme care le afectează atât prezentul, cât și viitorul. Eforturile guvernării vor fi canalizate cu preponderență către: investirea în copilăria timpurie, îngrijirea sănătății, educație de calitate, precum și în îngrijirea bazată pe serviciile din comunitate și serviciile de reabilitare; sprijinirea familiilor și persoanelor care îngrijesc copii, astfel încât să se asigure condițiile de bază necesare acestora și stabilitatea familiei. În acest sens, gândim dezvoltarea sectorului economiei sociale ca un partener important al autorităților publice pentru furnizarea de servicii sociale de calitate cu costuri economice reduse. Egalitatea de gen reprezintă un domeniu prioritar în modelul social pe care îl propunem. Intenționăm să promovăm energic întregul set de prevederi antidiscriminare, pentru a crește eficiența lor. Avem în vedere atingerea acestui obiectiv inclusiv prin parteneriate cu organizațiile nonguvernamentale specializate. România va da un semnal ferm privind determinarea sa de a lupta cu fenomenul violenței împotriva femeilor. Pentru a stopa efectele negative ale declinului alarmant al populației, propunem un pachet de măsuri concrete pentru sprijinul copiilor și al familiilor din care provin. Guvernul consideră că investiția în copii reprezintă cea mai importantă investiție în viitor. De aceea, misiunea noastră explicită și prioritară este să asigurăm pentru toți copiii din România o viață cât mai bună și mai prosperă, respectându-le drepturile și șansele de a crește și de a se dezvolta într-o societate a drepturilor, libertăților și egalităților de șanse. Respectarea drepturilor copilului - prioritate explicit asumată de Guvern. Guvernul se angajează să mobilizeze resursele necesare, astfel încât persoanele cu dizabilități să nu fie discriminate, marginalizate, excluse sau abuzate, iar alegerile și aspirațiile lor să fie respectate și sprijinite. Principalele măsuri care vor avea ca scop îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități vizează integrarea acestora în comunitate, în condiții de egalitate și demnitate. Vom urmări cu preponderență dezinstituționalizarea acestora și creșterea gradului lor de participare pe piața muncii și de integrare în viața comunităților. Cu privire la politica de apărare, pe termen scurt, Armata României trebuie să devină capabilă să mențină un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională, reacție adaptată provocărilor de tip clasic, hibrid sau asimetric. Pe termen mediu, Armata României trebuie să devina o structură de forțe modernă, capabilă să facă față amenințărilor, inclusiv celor impredictibile astăzi, pentru a respinge orice tip de agresiune la adresa României și să constituie garantul suveranității și independenței naționale. Armata României va contribui la menținerea credibilității Alianței, ca parte a sistemului de apărare colectivăa NATO, precum și la securitatea regională și internațională. În domeniul politicii de securitate națională, Guvernul consideră necesară actualizarea/ modificarea/ completarea cadrului legislativ existent şi iniţierea unor noi legi, pentru a avea instrumentele legislative în concordanţă cu evoluţia riscurilor din sfera securităţii naţionale. Din perspectiva cooperării internaționale, consolidarea parteneriatelor strategice, în special cu SUA, reprezintă un obiectiv fundamental pentru perioada 2018 - 2020. În plan extern, România se confruntă, pentru prima dată de la aderarea la UE şi integrarea în NATO, cu noi riscuri de securitate determinate de instabilitatea din zonă, conflictul din Ucraina, acțiunile agresive din arealul estic, precum şi revigorarea tendințelor naționaliste simultan cu apariția curentelor politice populiste, antieuropene în interiorul Uniunii. Totodată, trebuie să observăm că Uniunea Europeană se confruntă în continuare cu stagnare economică, dezechilibrele rezultate din criza economică fiind în continuare prezente. Decizia Marii Britanii de a ieși din UE generează reașezări majore la nivel european, care implică atât provocări, cât și oportunități pentru rolul României în UE. Contextul european este marcat şi de intensificarea fenomenului terorist și de continuarea, chiar dacă la cote mai scăzute, a fluxurilor migratorii. Principalul obiectiv al României, în aceste condiții, va trebui să fie acela de racordare la noile formule de cooperare consolidată, care se vor contura la nivelul UE, și de participare activă la dezbaterile privind viitorul Europei, în paralel cu o politică externă activă, care să țină cont și de mutațiile din lumea euro-atlantică. Preluarea primei președinții a Consiliului UE, în 2019, imediat după aniversarea de anul acesta a centenarului Marii Uniri, va reprezenta o oportunitate pentru crearea unui profil european consolidat al României. Vom avea o Președinție cu o agendă complicată, cu negocieri pentru Perspectiva Financiară 2021-2028, cu finalizarea negocierilor aferente procesului de ieșire a Marii Britanii din UE, cu alegeri pentru Parlamentul European, alegerea unui nou Președinte al Comisiei Europene, al Consiliului European, al Parlamentului European. Practic, vorbim de cel mai important proiect post-aderare care va trebui susținut de toate forțele politice din România şi care va reprezenta un examen important pentru instituțiile statului român. Afacerile europene vor trebui să susțină modelul de competitivitate ales pentru România, axat pe industrie și servicii cu valoare adăugată. Modul cum vom conduce negocierile pentru noul cadru financiar vor fi esențiale pentru politica de coeziune a Uniunii și implicit convergența României. Tot în contextul negocierilor privind noul cadru financiar, va trebui să ne asigurăm că dispar discriminările privind subvenţia agricolă. Eficienţa internă, buna guvernare și capacitatea administrativă vor fi foarte importante pentru atingerea obiectivelor în plan european. Va fi necesară folosirea eficientă a momentului Brexit pentru a ne păstra avantajele comparative. Astfel, rămânerea în grupul țărilor membre cu fiscalitate redusă va fi importantă ca ancoră de convergență. O miză importantă va fi asigurarea unui tratament corect și nediscriminatoriu pentru cetățenii români în contextul viitoarelor aranjamente UE-UK, dar și în interiorul UE, date fiind provocările în creștere la adresa principiului liberei circulații în mai multe state membre, pe fundalul evoluțiilor politice interne din aceste state. Aderarea la Schengen rămâne un obiectiv de urmărit, văzut în dimensiunea sa corectă, ca simbol al nediscriminării românilor în UE. Avem, totodată, obligația să ne asigurăm că, în orizontul de timp descris de Președintele Comisiei Europene, vom realiza obiectivul de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, pe baza progreselor reale şi necesare, evaluate corect, dar fără condiţionalităţi politice de orice fel, în vederea eliminării acestei vulnerabilităţi care afectează încă statutul de membru deplin al României în UE. Va fi necesară diversificarea exporturilor românești și în afara UE, în regiuni în care nu am mai reuşit să fim prezenți, precum și atragerea investițiilor care văd România ca o poartă strategică pentru intrarea în UE și, în context, dezvoltarea relațiilor de parteneriat cu accent pe relațiile economice şi comerciale cu ţări din afara pieței unice precum Israel, China sau Turcia. Continuarea sprijinului pentru Republica Moldova va rămâne un obiectiv esențial al statului român și va trebui dublat de sporirea prezenței în vecinătate, inclusiv prin investiții. Stabilitatea țărilor vecine de la est este fundamentală pentru România, stat de graniță al NATO și UE, astfel încât România să nu devină stat cu frontieră directă cu Rusia. În aceeași logică, de creare a unei zone de securitate și stabilitate în vecinătatea imediată, va trebui continuat sprijinul pentru politica de extindere a UE și ancorarea europeană a statelor din Balcanii de Vest, cu o prezență mai activă a României în proiecte în această regiune, inclusiv prin translatarea propriei experiențe de transformare democratică și de reforme. Marea Neagră va trebui menținută în atenția NATO, ca zonă de importanță strategică, cu relevanță pentru prezența și rolul acestei organizaţii într-o regiune cu ecuație complexă de securitate, dar și a UE, din perspectiva rolului Uniunii de „soft power”, cu obiectivul promovării unor proiecte pragmatice de cooperare, în domenii precum energia, transporturile, mediul, politica maritimă, pescuitul, educaţia, cercetarea, care să ducă la dezvoltarea economică a regiunii. Pentru ca toate acestea să poată fi îndeplinite în următorii trei ani de guvernare, am gândit şi propunem românilor un program de guvernare care cuprinde un calendar de implementare al măsurilor dezbătute de-a lungul campaniei electorale din 2016.