2. Stat de drept suplu și puternic
La mai bine de două decenii de la căderea comunismului, statul român este angajat în reforme structurale indispensabile, dar care sunt subminate de inerția unor politici și mentalități ale regimului de dinainte de 1989. Statul paternalist îngrădește libertatea de întreprindere și de asociere, sufocă și taxează excesiv munca, inițiativa și creația. Partidele politice se simt responsabile mai degrabă față de stat, decât față de societate. Obiectivele lor politice nu sunt realiste, fiindcă nu sunt bazate pe un set de valori; legile sunt stufoase, neclare și orientate spre interese partizane.