16. 15. MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ȘI ADMINISTRAȚIEI

Guvernul, prin intermediul fondurilor europene, al Programului Național de Dezvoltare Locală și al celorlalte programe pe care le desfășoară, are ca scop fundamental, dezvoltarea armonioasă dintre regiunile României, recuperarea decalajelor de dezvoltare între județe și creșterea calității serviciilor publice la care să aibă acces cetățenii, contribuind astfel la obiectivul de convergență cu economiile statelor mai avansate din Uniunea Europeană. În actualul ciclu de finanțare, prin fondurile structurale europene pentru dezvoltare regională, vor fi susținute proiecte care generează valoare adăugată, prosperitate și o creștere a calității vieții în comunitățile în care vor fi implementate. România va urmări reducerea disparității urban-rural și a diferențelor de dezvoltare între regiuni și în interiorul regiunilor și se va axa pe următoarele priorități: - Modernizarea și extinderea rețelelor de apă și canal. - Modernizarea drumurilor județene și locale și construirea unor noi drumuri; - Modernizarea și construirea de unități de învățământ. - Extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale. - Dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate și protecție socială. - Realizarea cadastrului sistematic. - Construirea de infrastructură sportivă. - Construirea de locuințe pentru tineri, specialiști în sănătate, învățământ și alte categorii socioprofesionale, prin ANL, precum și pentru persoanele aparținând grupurilor vulnerabile. - Reabilitarea monumentelor istorice, a unităților de cult și consolidarea patrimoniului cultural. - Reabilitarea energetică a clădirilor. - Implementarea pachetului legislativ privind descentralizarea, debirocratizarea și simplificarea procedurilor administrative în colaborare cu autoritățile locale. OBIECTIVE PENTRU PERIOADA 2024 -2028: PENTRU ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ: Astăzi se constată mari disfunctionalitati și o conducere dezastruoasa a administratiei publice, iar prin proiecte noastre vom reuși sa restructuram si profesionalizam aparatului administrativ, astfel încât funcțiile statului sa fie operative si eficiente in intreg sistemul administrative. Principalele provocări ale sistemului de administrație publică sunt următoarele: - Completarea cadrului legislativ determinat de legislația primară și secundară este inconsistent și de slabă calitate, cu prevederi neclare, excepții și derogări care distrug predictibilitatea regulilor. - Resursele umane din administrația publică nu sunt întotdeauna recrutate, promovate și evaluate pe bază de merit. - Administrația publică este preponderent reactivă la nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri. - Identificarea și evaluarea prevederilor legale care necesită schimbare și completare în vederea aplicării eficiente a Codului Administrativ, inclusiv cele legate de folosirea limbii minorităților naționale. În România astăzi aproape fiecare minister are un serviciu sau o direcție de simplificare sau de debirocratizare. Cu toate acestea, procesele birocratice nu au înregistrat diminuări semnificative. Această abordare este în acord cu recomandările privind Mecanismul European de Relansare și Reziliență, Comisia Europeană propunând adoptarea la nivelul fiecărui stat a unor reforme specifice care acordă prioritate digitalizării și reducerii birocrației. Astfel, fondurile alocate prin Mecanismul European vor da întâietate propunerilor care creează un efect de sinergie prinînglobarea unor măsuri specifice de reducere a birocrației, atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru cetățeni. Noile reforme ale Administrației Publice, trebuie să promoveze atât consacrarea principiului integrității și corectitudinii, cât și schimbarea culturii administrative. Pe de altă parte, reforma administrației publice locale nu trebuie să se limiteze la descentralizare, ci trebuie să presupună stabilirea unei structuri administrativ eficiente, capabilă să conducă spre eficientizarea proiectelor de anvergură de la nivel local și spre asigurarea unei autonomii locale extinse. Reforma administrației locale constă și în următoarele puncte-cheie: - Elaborarea și aprobarea Codului finanțelor publice locale care să reunească într-un mod unitar și necontradictoriu reglementările privind: finanțele publice locale, criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale, fiscalitatea locală și procedurile fiscale locale. - Elaborarrea unui nou Cod administrativ astfel încât să fie remediate disfuncționalitățile constatate în cei 4 ani de aplicare și prevederile legale care generează anomalii în administrația publică centrală și cea locală. Totodată, se introduc reglementări pentru crearea consorțiilor administrative care să stimuleze și să dezvolte cooperarea între autoritățile administrației publice locale. - Întocmirea Codului de procedură administrativă care să stabilească regimul juridic aplicabil actelor și contractelor administrative, reguli și mecanisme pentru simplificarea procedurilor administrative, inclusiv prin soluții de e-guvernare, pentru facilitarea accesului cetățenilor la administrația publică și pentru creșterea transparenței și eficienței. Este necesară asigurarea autonomiei financiare a autorităților publice locale, inclusiv prin punerea în aplicare a măsurilor de alocare către unități administrativ-teritoriale a procentelor stabilite de lege privind redevența pentru exploatările de suprafață. Guvernul va continua implementarea măsurilor privind alocarea unui procent semnificativ din impozitul pe venit estimat la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale pentru finanțarea instituțiilor publice de spectacole din subordinea autorităților administrative publice locale. Obiective generale. Mecanisme de guvernare și un proces decizional care să fie eficiente, focalizate pe priorități și obiective. Obiective specifice. I. Mecanisme de guvernare și proces decizional. II. Debirocratizare și simplificare administrativă. Guvernul va continua procesul de simplificare administrativă pentru reducerea poverii administrative prin derularea proiectelor de măsurare cuantificabil prin intermediul indicatorilor de performanță. Digitalizarea, simplificarea și debirocratizarea serviciilor publice din administrație și automatizarea cât mai multor procese și interacțiuni, prin utilizarea celor mai noi tehnologii TIC de administrare a datelor. Introducerea de proceduri administrative corelate strict cu sistem de e-guvernare. Creșterea accesibilității serviciilor publice online. Introducerea „domiciliului” și „identității” electronice pentru fiecare cetățean. Crearea infrastructurii naționale de registre administrative în administrația publică: crearea și administrarea unor identificatori unici, implementarea de arhitecturi TIC standardizate, realizarea și extinderea interoperabilității dintre acestea, sistematizarea și simplificarea fluxurilor de date, de interogare și a procedurilor de raportare. Resursele umane din sectorul public: Măsurile pe care se va concentra Guvernul sunt: LUCRĂRI PUBLICE. Reformele propuse pe domeniul lucrărilor publice sunt următoarele: II. Programe cu finanțare multianuală. Pentru a crește eficiența programelor de finanțare cu fonduri de la bugetul de stat și pentru a asigura predictibilitatea în realizarea și finalizarea obiectivelor de investiții, toate programelefinanțate din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, trebuie transformate în programe cu finanțare multianuală. Pentru finanțarea obiectivelor de investiții prin aceste programe se vor asigura credite de angajament de la bugetul de stat pentru întreaga durată de derulare al acestora, precum și credite bugetare anuale, în vederea transferării sumelor necesare realizării obiectivelor de investiții pentru beneficiari, conform contractelor de finanțare și graficelor de execuție.