15. 14. MINISTERUL CERCETĂRII, INOVĂRII ŞI DIGITALIZĂRII

Într-o eră caracterizată de progrese tehnologice fără precedent și provocări globale complexe, cercetarea, inovarea și digitalizarea reprezintă catalizatori esențiali pentru dezvoltarea durabilă și competitivitatea unei țări. Aceste domenii sunt esențiale pentru a stimula creșterea economică a României, pentru a consolida poziția sa pe plan regional și pentru a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor. În contextul Planului Național de Redresare și Reziliență, reformele și investițiile angajate de Guvernul României reprezintă o oportunitate generațională de valorificare a potențialului în domeniile cercetării, inovării și transformării digitale. Coroborat cu măsurile din PNRR, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării își asumă un rol central pentru consolidarea politicilor din sistemului național de cercetare, crearea unui mediu propice de inovare și transfer tehnologic, accelerarea transformării digitale și intensificarea colaborării la nivel național și internațional. Evoluția acestor domenii reprezintă o investiție strategică în viitorul națiunii, având un factor multiplicator și contribuind în mod semnificativ la creșterea economică, crearea de noi locuri de muncă de înaltă calificare, îmbunătățirea calității vieții și la combaterea problemelor globale precum schimbările climatice și inegalitățile sociale. Obiectivul fundamental în ceea ce privește domeniul cercetării, inovării și digitalizării rămâne conectarea cu nevoile societății. Pentru zona cercetării și inovării trebuie continuat procesul de evaluare a politicilor, urmat de reașezarea sistemului național de cercetare. Pentru componenta digitalizării este nevoie ca avantajul conectivității să fie fructificat prin accelerarea transformării digitale atât în ceea ce privește dimensiunea administrativă, cât și în cea economică. Obiectivul fundamental în ceea ce privește domeniul cercetării, inovării și digitalizării rămâne conectarea cu nevoile societății. Pentru zona cercetării și inovării trebuie continuat procesul de evaluare a politicilor, urmat de reașezarea sistemului național de cercetare. Pentru componenta digitalizării este nevoie ca avantajul conectivității să fie fructificat prin accelerarea transformării digitale atât în ceea ce privește dimensiunea administrativă, cât și în cea economică. Sistemul național de cercetare trece printr-un amplu proces de redimensionare și beneficiază în anul 2025 de cea mai mare creștere bugetară din istoria sa. Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (SNCISI) 2024-2027 și Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2024-2027 au rolul de a asigura un cadru coerent și eficient pentru promovarea și susținerea acestui domeniu, încurajând colaborarea între instituțiile de cercetare, mediul academic și sectorul privat, și asigurând accesul la finanțare și resurse adecvate. OBIECTIVE PENTRU PERIOADA 2024 -2028: - Legea cercetării românești. În România, cercetarea funcționează în baza a OG 57/2002, o legislație învechită, cu neconcordanțe, neadaptată pentru România Viitorului. Pe baza recomandărilor experților Băncii Mondiale și ai Comisiei Europene, și cu implicarea tuturor actorilor din sistemul românesc de cercetare, respectiv Academia Română, mediul universitar și institutele naționale de cercetare dezvoltare, noua lege a cercetării va prioritiza finanțarea cercetării pe baza principiului meritocrației, transferul rezultatelor cercetării în economie; reforma carierei cercetătorilor pentru atragerea și păstrarea tinerelor talente și pentru asigurarea promovării rapide în carieră a cercetătorilor performanți; conectarea diasporei științifice românești la mediul de cercetare din țară; reforma guvernanței corporative pentru institutele naționale de cercetare-dezvoltare; evaluarea organizațiilor de cercetare după criterii obiective și acordarea de stimulente financiare celor mai performante organizații; reducerea fragmentării sistemului de cercetare prin încurajarea colaborărilor și integrărilor voluntare între organizații de cercetare; - Atingerea țintei de 2% din PIB pentru finanțarea cercetării (1% finanțare privată și 1% finanțare publică). Pentru anul 2025, bugetul alocat cercetării a avut cea mai mare creștere din istoria țării, fiind cu aproximativ 70% mai mare față de anul precedent, cu asigurarea unei distribuții bugetare eficiente, destinate susținerii cu prioritate a cercetării aplicative și inovării, pentru dinamizarea transferului tehnologic, dar și a cercetării fundamentale și de frontieră, cu accent pe domeniile de specializare inteligentă/cu potențial de creștere; - Diaspora românească pentru excelență în cercetare. Implementarea investiției 8 din PNRR va însemna cel mai ambițios program de aducere acasă a minților strălucite din întreaga lume: 120 de granturi de cercetare de câte 1,4 milioane EUR, pe parcursul a trei ani de zile. Totodată, vizăm lansarea celui mai prestigios program de burse de cercetare doctorală, programul „George Emil Palade”, prin care 5-10 români vor beneficia de finanțarea programelor academice la primele 10 universități ale lumii, sub condiția revenirii acasă după terminarea studiilor și implementării cercetării doctorale în România; - Sprijin pentru tineri și cercetători. Continuarea programelor de sprijin pentru elevii care participă la competiții internaționale (programul „Henri Coandă”), a programului de granturi pentru cercetare-dezvoltare și inovare (programul „Regele Carol I”), sprijin pentru posesorii cu certificate de excelență primite la competiția pentru burse individuale Marie Skłodowska-Curie (Componenta C9) și acordarea a 11 premii de excelență consistente (300.000 lei fiecare) celor mai performanți cercetători români în cadrul edițiilor anuale ale Galei Cercetării Românești. De asemenea, se vor lansa anual competiții de proiecte de cercetare prevăzute în Planul Național de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2024-2027, atat pe zona de cercetare fundamentală cât și pe zonele de cercetare aplicativă, inovare și transfer tehnologic; - platforme naționale de cercetare în domenii cheie. Prin fonduri europene (POCIDIF) și fonduri de la bugetul de stat, se vor dezvolta 6 platforme strategice de cercetare, în concordanță cu zonele de specializare inteligentă definite de România: (i) HUB-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii; (ii) Platforma Națională de Nanotehnologii și Semiconductori; (iii) proiectele majore de infrastructură europeană DANUBIUS-RI (Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor Râuri-Mări) și ELI-NP (laserul de mare putere de la Măgurele); (iv) ALFRED - demonstrator cu tehnologie a reactoarelor nucleare rapide răcite cu plumb; (v) HUB-ul Român de Inteligență Artificială; (vi) RoSATS – platforma națională în domeniul aerospațial; - Reforma Agenției Spațiale Române (ROSA). România a achitat, în 2025 și 2026, toate datoriile restante de la Agenția Spațială Europeană (ESA), fiind la zi cu toate plățile datorate, pentru prima dată din 2017. Pentru a putea contribui eficient la programele ESA, este necesară reforma ROSA pentru a îmbunătăți calitatea programelor de cercetare, guvernanței corporative, mecanismelor de funcționare; - Creșterea susținerii financiare a universităților, Institutelor Naționale de Cercetare Dezvoltare (INCD-uri), institutelor din subordinea Academiei Române, institutelor și centrelor de cercetare din subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice, precum și a entităților de cercetare din domeniul apărării pentru a realiza cercetare de excelență prin intermediul polilor/platformelor de cercetare la nivel regional; - Intensificarea atragerii și formării de resurse umane înalt calificate, dar și de investiții în infrastructura de cercetare din INCD-uri și universități, în scopul recuperării decalajelor pe care România le înregistrează față de media UE și față de țările din regiune; - Redimensionare și reformarea organizatorică a INCD-urilor - cu accent pe modernizarea funcționării acestora, consolidarea guvernanței corporative, creșterea transparenței și întărirea rolului lor în politica științei; - Creșterea eficienței susținerii activității de cercetare în cadrul universităților prin eficientizarea colaborării în acest sens între MCID și ME (UEFISCDI); - Stimularea cooperării public-private ca motor al inovării, dezvoltarea unui ecosistem de inovare la nivel national; - Aducerea veniturilor personalului care activează în sistemul românesc de cercetare la un nivel cel puțin egal cu media Uniunii Europene, cu prioritate pentru tinerii cercetători, pentru încurajarea recrutării și menținerii lor în sistem; - Consolidarea ecosistemului de inovare reprezintă o prioritate strategică în cadrul noii paradigme de dezvoltare a României. Acest obiectiv, esențial pentru progresul economic și social, implică stimularea investițiilor și activităților economice de cercetare și dezvoltare în sectoare cheie, precum tehnologie, energie, sănătate și mediu. Inovarea contribuie la crearea de soluții sustenabile și competitive, capabile să abordeze provocările actuale și viitoare. Prin investiții în infrastructura de cercetare, educație și formare profesională, România poate dezvolta un mediu propice pentru atragerea talentelor și investițiilor, susținând colaborarea între instituțiile de cercetare, mediul academic și sectorul privat; - Legislație pentru Start-up-uri inovatoare. Start-up-urile în România au, în acest moment, același statut juridic (SRL), precum orice alt IMM, deși nevoile și provocările sunt cu totul diferite. Prin crearea unui nou tip de entitate comercială, SRL-I (inovator), vom asigura condițiile necesare pentru creșterea și păstrarea Start-up-urilor în România: (i) instrumente ESOP (opțiuni de dobândire de acțiuni pentru angajați); (ii) suport pentru investitori de tip business angels (individuali sau sindicalizați), cât și investiții de tip crowdfunding; (iii) procedură simplificată de înregistrare și închidere a firmei; (iv) suport pentru internaționalizare; (v) categorii de acțiuni cu drepturi specifice (exemplu: categorii de acțiuni fără drept de vot, sau ale căror drepturi de vot nu sunt proporționale cu cota de capital) etc; -Fondul Român de Inovare. Start-up-urile românești beneficiază de finanțări private limitate în fazele de pre-growth și early growth. Printr-un mecanism de tip fund matching, prin Fondul Român de Inovare, statul va putea interveni pentru finanțarea Start-up-urilor cu potențial înalt de inovare, reducând riscul investitorilor privați de tip angel și venture capital. Rețeaua strategică ROST - Oficiul Român de Știință și Tehnologie. Prin Ministerul cercetării, inovării și digitalizării, se vor înființa oficii ROST în patru puncte strategice, în etape: SUA (San Francisco-Silicon Valley), Coreea de Sud, Japonia și Israel. După modelul de bune practici ale altor țări, rețeaua ROST va conecta antreprenorii români la capitalul de pe alte piețe, precum și diaspora românească la oportunitățile din țară. Astfel, va fi asigurată o punte între startup-urile românești și marile ecosisteme globale de inovare. - Îmbunătățirea conectivității reprezintă o componentă esențială pentru viziunea de dezvoltare a României, având un impact semnificativ asupra competitivității și coeziunii sociale. Acest obiectiv vizează dezvoltarea infrastructurii de comunicații, precum și promovarea accesului egal la tehnologie și servicii digitale pentru toți cetățenii. Conectivitatea sporită facilitează colaborarea, inovarea și schimbul de idei și resurse, contribuind la creșterea economică a țării. Prin investiții în infrastructura digitală și de transport, precum și în proiecte transfrontaliere și de cooperare regională, România poate consolida și extinde legăturile cu partenerii săi și poate asigura o integrare mai profundă în rețelele globale. - Tranziția către atingerea obiectivelor de conectivitate UE 2025 și stimularea investițiilor private pentru dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate. 94 milioane euro alocate pentru implementarea unei scheme de sprijinire a utilizării serviciilor de comunicații în zonele albe, ceea ce va permite extinderea rețelelor de mare viteză către peste 900 de localități. - Alinierea la eforturile continue ale Uniunii Europene pentru atingerea obiectelor de conectivitate stabilite prin Decizia UE 2481/2022 pentru aprobarea Programului de Politici pentru Deceniul Digital 2030, în particular cele privitoare la acoperirea completă a țării cu rețea de fibră optică Gigabit și cu rețele 5G. - Finalizarea proiectului RO-NET și a proiectului NGN, finanțate din fonduri structurale, pentru acoperirea zonelor albe. Parcurgerea etapelor operaționale și administrative pentru cele peste 700 de localități acoperite. - Modernizarea Serviciilor Poștale – Compania Națională Poșta Română. Compania Poșta Română continuă strategia de transformare agilă cu scopul de a se alinia la standardele celor mai performante companii poștale din lume: poșta elvețiană, germană, austriacă, estoniană, S.U.A. Transformarea agilă constă în adaptarea întregului aparat propriu prin optimizarea constantă a personalului existent și în implementarea de noi procese interne și bune practici, având ca obiectiv standardul operațional Z+1 pe întreg teritoriul național. Poșta Română își consolidează traiectoria de furnizor de infrastructură în domeniul logistic prin implementarea de hub-uri multimodale (aeroportuar-naval-feroviar-rutier), asigurarea continuității serviciului poștal și adoptarea unei reforme profunde. Poșta Română va identifica cea mai bună soluție de valorificare a imobilelor din patrimoniu în vederea reducerii cheltuielilor și creșterii veniturilor. Poșta Română se conectează la fluxurile logistice internaționale și implementează transformarea DART (digitalizare, automatizare, robotizare, tehnologizare) prin următoarele măsuri: Accelerarea transformării digitale reprezintă obiectivul de referință pentru definirea noului model de dezvoltare a României. Acest obiectiv, în continuă evoluție, implică adaptarea rapidă și eficientă la noile tehnologii, precum inteligența artificială, internetul lucrurilor și tehnologiile blockchain. Transformarea digitală vizează optimizarea proceselor în administrație, industrie și servicii, creând oportunități pentru îmbunătățirea calității vieții și creșterea productivității economice. Prin investiții în infrastructura digitală, educație și competențe digitale, România poate dezvolta un ecosistem inovator care să ofere cetățenilor și mediului de afaceri acces la servicii moderne, eficiente și sigure. - Din acest spectru larg al transformării digitale, insistăm asupra sectorului public, ale cărui servicii electronice continuă să fie clasificate sub media europeană. Cele mai importante cauze identificate pentru acest decalaj sunt: -Abordarea autorităților și instituțiilor publice asupra importanței digitalizării. Sectorul public continuă să vadă ca principal beneficiu în transformarea digitală un mod de a reduce costurile de funcționare, în loc să abordeze acest proces ca pe principala modalitate a creșterii calității serviciilor publice (de exemplu: lipsa unui cadru sistematic și predictibil de asigurare a fondurilor necesare mentenanței sistemelor informatice); - Sectorul public nu conține suficienți decidenți de nivel înalt care au ca obiect principal de activitate transformarea digitală a instituțiilor lor – Chief Information Officer/Arhitect Șef e- Guvernare. De asemenea, sectorul public are insuficiente resurse umane specializate în domeniul arhitecturilor de sisteme informaționale, în particular în ceea ce privește interoperabilitatea semantică si nu are un corp de experți de e-Guvernare, specialiști care sunt esențiali în dezvoltarea de servicii publice electronice mai calitative, orientate spre cetățeni și mai ușor accesibile, deși a fost introdusă în COR funcția ocupațională de expert în e-Guvernare în administrația publică. Mai mult, sectorul public nu are nici instrumentele remunerative capabile să atragă această resursă umană, atât la nivelul decidenților, cât și la nivel de execuție. -Lipsește o arhitectură IT care să susțină interoperabilitatea tehnică și care, în mod eficient și scalabil, să aducă laolaltă date și, după caz, documente din sistemele informatice ale autorităților și instituțiilor publice pentru operaționalizarea serviciilor publice electronice. - Sectorul public, în ansamblul său, nu este încă suficient de deschis spre a valorifica potențialul sectorului IT românesc în scopul transformării digitale, prin proiecte pilot, chiar dacă o serie de progrese au fost făcute la ministerului de linie sau la Autoritatea pentru Digitalizarea României. -Autoritățile și instituțiile publice nu valorifică la maximum instrumentele care există acum în legislația din domeniul achizițiilor publice (de exemplu: parteneriatul pentru inovare, contractele cadru cu mai mulți prestatori interschimbabili etc.) pentru a crea contexte mult mai agile pentru pilotarea și dezvoltarea alături de utilizatori a platformelor prin intermediul cărora sunt furnizate serviciile publice electronice, ceea ce duce la perioade lungi între lansări de noi funcționalități, la uzură morală a tehnologiilor și la o adoptare foarte redusă de către populație. -Deficitul de competențe digitale la nivelul cetățenilor și al companiilor, care duc la un grad redus de utilizare a canalelor electronice pentru accesarea serviciilor publice. - Definitivarea cadrului normativ pentru realizarea interoperabilității semantice și a celei tehnologice între sistemele informaționale ale autorităților publice - Legea interoperabilității a fost adoptată; urmează legislația subsecventă - normele de interoperabilitate; - Strategia națională în domeniul inteligenței artificiale (IA). România este ultima țară europeană care nu are o strategie națională în acest domeniu strategic. MCID va coordona acest efort, prin intermediul Comitetului Român pentru Inteligență Artificială (AIR), care reunește cele mai strălucite minți românești din țară și din diasporă. Strategia va fi complementară pentru investiția în hub-ul român de inteligență artificială; - Strategia națională pentru susținerea dezvoltării centrelor de inovare digitală DIH-uri; - Intensificarea promovării serviciilor disponibile prin intermediul Ghișeul.ro/HUB-ul de servicii al MAI, prin programul „Caravana Digitalizării”; - Promovarea reutilizării între instituții a componentelor hardware și software și replicarea de soluții dovedite elemente de bună practică într-o instituție și în alte instituții, în colaborare cu mediul privat; -Intensificarea dialogului cu industria de software și servicii informatice pentru armonizarea cadrului legislativ, inclusiv pentru transpunerea unor directive precum recent adoptata Data Act și potențiala AI Act de la nivelul Parlamentului European în legislația națională; - Dezvoltarea unui „Spațiu digital comun” între România și Republica Moldova, operaționalizarea hotărârii pentru transferul de soluții și dezvoltarea de soluții digitale comune. -Cloudul guvernamental. Implementarea investiției de cloud guvernamental, cu patru centre de date și minim 30 de instituții de nivel central migrate în cloud, este cel mai important proiect de transformare digitală a României. Va însemna: servicii publice digitale și eliminarea drumurilor între ghișee; economii de costuri; păstrarea datelor cetățenilor într-un loc sigur; transparența accesului statului la datele cetățenilor; -Transparentizarea procesului decizional prin elaborarea unei platforme prin care să poată fi urmărită trasabilitatea și parcursul actelor normative pe circuitul legislativ (de la Guvern/SGG până la momentul publicării actului normativ în Monitorul Oficial, trecând prin camerele Parlamentului și având opțiunea de a vizualiza toate avizele asociate actului normativ); - Implementarea unor sisteme de tip CRM și feedback online pentru toate instituțiile care furnizează servicii publice direct cetățenilor sau firmelor. Pe baza feedback-ului colectat astfel se va avea în vedere punerea la dispoziția premierului a unui instrument pentru evaluarea instituțiilor respective; - Continuarea programelor și proiectelor aflate în implementare pentru digitalizarea serviciilor publice pe care instituțiile publice le oferă cetățenilor; - Dezvoltarea de noi servicii de guvernare electronică construite în jurul nevoilor reale ale cetățeanului român, luând în calcul simplificarea modalităților de acces; vor fi avute în vedere cu prioritate sursele de finanțare aferente perioadei 2024-2028, de exemplu POCIDIF, axa 2; -Transformarea Punctului de Contact Unic (PCUe) în interfața prin care cetățeanul comunică cu orice instituție în vederea prestării oricărui serviciu public. PCUe va fi integrat cu sistemul național electronic de plăți, ghiseul.ro, într-o platformă unică. Prin includerea tuturor serviciilor electronice disponibile și accesibilizarea lui prin schema de e-identitate națională, conform cadrului normativ european, serviciile publice electronice vor fi disponibile și accesibile și transfrontalier, pe baza nodului eIDAS; - Demararea implementării Platformei Naționale pentru Interoperabilitate – Implementarea principiului once only și a arhitecturii de interoperabilitate bazate pe un management de API-uri puse la dispoziție de toate instituțiile publice care dețin registre de date naționale. Infrastructura tehnică va permite accesul la registre în mod rapid, sigur și flexibil, asigurând integritatea, disponibilitatea și confidențialitatea datelor; - Inițierea unor proiecte pilot pentru adoptarea tehnologiilor avansate din spectrul automatizării, robotizării și inteligenței artificiale pentru eficientizarea utilizării resursei umane; - Identitate digitală. Prin Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), vom pune la dispoziția fiecărui român o identitate digitală, în mod gratuit, printr-o aplicație dezvoltată la cel mai înalt nivel de siguranță în UE. Astfel, cetățenii se vor putea autentifica printr-un singur set de credențiale în raport cu statul (utilizator și parolă), fără a mai fi nevoie să se prezinte în persoană la ghișeu. Astfel, se va extinde accesul diasporei la platforme precum ghiseul.ro; - Crearea unui portofel digital/pașaport digital, disponibil fiecărui român, care să conțină toate datele pe care statul le deține despre respectivul cetățean, interoperabil cu sistemele deja existente și cele prognozate (portofoliul educațional digital, cazierul judiciar, permis auto digital etc.); -Platforma națională pentru competențe digitale. Printr-un parteneriat public-privat, ministerul cercetării, inovării și digitalizării va lansa platforma pentru competențe digitale la nivel național. Prin aceasta, companiile din domeniul IT&C vor fi implicate într-un efort național pentru alfabetizarea digitală a peste 80% dintre români până în 2030 – în medie, un milion de români anual. Parte din acest efort va fi susținut prin PNRR, prin investiția dedicată modernizării a peste 1.000 de biblioteci din întreaga țară, unde peste 100.000 de români vor beneficia de cursuri de formare de competențe digitale; - Elaborarea unor programe pentru dezvoltarea competențelor digitale ale angajaților din sectorul public, ale angajaților din sectorul privat și ale cetățenilor României și asigurarea implementării acestora, în colaborare cu sectorul privat și societatea civilă – inclusiv derularea de programe de formare pentru funcționarii publici, pentru dobândirea de competențe digitale la nivel local, prin DIH-uri. Obiectivul final este de a avea un nivel minim de competențe digitale pentru orice angajat în sistemul public din România; - Dezvoltarea, în parteneriat cu mediul universitar și reprezentanții mediului de business, a unor MOOCs (massive open online courses) dedicate funcționarilor publici pentru a facilita achiziția de competențe digitale de bază și avansate într-un timp scurt și cu costuri reduse; - Evaluarea recurentă (anuală) a competențelor digitale pentru elevii din ciclul primar, gimnazial și liceal și implementarea de intervenții educaționale personalizate pentru a facilita dobândirea de competențe digitale, inclusiv alfabetizare media și securitate cibernetică, cu prioritate în zonele insuficient deservite. Suplimentar, noi tehnologii vor fi integrate la nivelul sistemelor de învățământ pentru ca acestea să fie adaptate noilor realități și să corespundă exigențelor pieței muncii; -Atragerea, reținerea și formarea profesioniștilor în IT&C de la nivelul administrației publice în vederea dobândirii de competențe digitale la un nivel avansat, prin programe de reskilling și upskilling, coroborat cu platforme interactive de transformare digitală în managementul funcției publice, și identificarea soluțiilor pentru retribuirea lor la nivelul pieței; - Sprijin pentru IMM-uri în vederea perfecționării și recalificării angajaților din firme, prin intermediul unei scheme lansate prin PNRR, sub formă de granturi pentru dezvoltarea competențelor avansate în tehnologii emergente a angajaților din peste 2.000 de întreprinderi mici și mijlocii; - Asigurarea securității cibernetice a entităților publice și private care dețin infrastructuri cu valențe critice, creșterea rezilienței și a securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de servicii de internet pentru autoritățile publice din România, și crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru societate și economie.