11. 10. MINISTERUL EDUCAȚIEI

Pentru Partidul Patrioților, educaţia reprezintă un segment extrem de important întrucât aceasta este despre viitorul țării, a tinerilor de astăzi, dar și a celor din viitorii ani și trebuie ca educaţia să reprezinte fundaţia solidă pentru o societate democratică şi modernă, trebuie să existe o viziune coerentă, care să reunească soluţiile la provocările actuale, precum şi strategia pentru adaptarea la viitor. Principala problemă a învățământului românesc este reprezentată de politizarea acestuia. Astfel, numirea în funcțiile de inspector generali, inspector de specialitate, directori de creșe, grădinițe, școli și licee, în consiliile de administrație ale instituțiilor de învățământ de toate gradele a unor persone pe criterii exclusiv politice a dus la distrugerea profesionalismului și prestigiului școlii românești. Baza de plecare pentru construcţia în educaţie pentru perioada 2024 - 2028 este operaţionalizare şi implementarea unor noi proiecte, o regandire evaluate coerent și corect a legii educației, care trebuie să răspundă cerințelor actuale cât si a provocărilor față de dezvoltarea cu rapiditate a Inteligenței Artificiale. Educaţia din România se confruntă cu o serie de probleme structurale, care afectează societatea şi economia României. Cele mai importante probleme structurale includ aspecte de echitate, abandon școlar, accesul redus şi rata mult prea mare de analfabetism funcțional. Lipsa de calitate şi prestigiu a educaţiei profesionale şi tehnice, precum şi insuficienta integrare a acesteia cu piaţa muncii. Nevoia unor măsuri integrate în procesul educaţional, prin colaborarea Ministerului Educaţiei cu Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Dezvoltării, precum şi cu autorităţile locale ar adduce un mare beneficiu educației. O problemă specială o reprezintă învăţământul în limbile minorităţilor naţionale care sunt dezavantajate din cauza lipsei resurselor educaţionale, inclusiv a celor digitale şi a constrângerilor normative a efectivelor de elevi de la clasă. De asemenea, discrepanţa mare a rezultatelor obţinute de elevi la examenele naţionale indică o problemă de inechitate structurală. Altă problemă importantă este şi faptul că din perspectiva ponderii studenților la mia de locuitori, România ocupă ultimul loc din Uniunea Europeană. Cercetarea din România a suferit de pe urma subfinanţării cronice. Cu cea mai mică pondere a PIB alocată cercetării din UE, sens în care nu este deloc surprinzător că România a ajuns să fie calificată de către Comisia Europeană drept inovator modest. Toate aceste probleme sunt agravate de calitatea precară a infrastructurii. De la numărul insuficient al creşelor, grădiniţelor şi școlilor, la numărul mare al clădirilor şcolare fără apă curentă sau autorizare ISU, motive pentru care copiii şi cadrele didactice din România nu beneficiază de condiţii adecvate de desfășurare a procesului educațional. Existenţa acestor probleme structurale limitează capacitatea României, în ansamblu, de a construi o societate dezvoltată în contextul unei economii globale competitive şi bazate pe tehnologie. Totodată, riscul ridicat de perpetuare a sărăciei şi de limitare a mobilităţii sociale este agravat de campanii de dezinformare şi de ştiri false. Sistemul de educație este unul echitabil și de calitate pentru fiecare elev și student, începând cu educația timpurie și continuând cu învățarea pe tot parcursul vieții. Fiecare elev și student contează iar formarea fiecăruia este esențială pentru viitorul României. Statul oferă programe naționale de sprijin pentru elevii și pentru studenții din medii dezavantajate, iar școlile care deservesc preponderent comunități sărace au acces la resurse suplimentare, inclusiv pentru angajarea de personal de sprijin și pentru activități de implicare a comunității în viața școlii. Sunt reduse la minimum pierderile din sistem (abandon școlar, părăsire timpurie a școlii, absenteism). În acest scop, se identifică din timp situațiile de risc și sunt identificate instrumente flexibile pentru corectarea acestora. Se asigură o infrastructură adecvată și suficientă, care să respecte cel puțin un set minimal de standarde. Se adoptă un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul antepreșcolar până la cel universitar, coerent și adecvat profilului divers al copiilor și specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educație. Este esențială asigurarea personalului didactic format, astfel încât să poată aplica acest curriculum în diferite comunități și situații, pentru a răspunde adecvat unei mari diversități de elevi/studenți, cu profiluri, cu nevoi și cu aspirații proprii. Se urmărește atingerea unui nivel minim de alfabetizare funcţională şi digitală și se va pune accent pe autonomie în învăţare, pe identificarea și gestionarea emoţiilor, pe comunicare pentru a dezvolta relaţii armonioase în familie şi societate, toleranța şi acceptarea diversității culturale şi etnice. Se va încuraja creativitatea încă din faza educaţiei timpurii şi, ulterior, susţinerea unor demersuri inovative şi antreprenoriale. Beneficiarul educaţiei dobândeşte un set de competenţe diverse, pe care încearcă să le dezvolte permanent, începând cu educaţia timpurie şi continuând pe tot parcursul vieţii sale. Educația este individualizată, centrată pe nevoile și pe aspirațiile celui care învață și pe specificul fiecărei comunități de învățare. Sistemul de educaţie va asigura condiţiile și va stimula elevii şi studenţii să-şi dezvolte propriul potenţial, ajutându-i să exceleze în domeniile spre care au înclinaţie, coroborat cu domeniile aflate în aria lor de interes. Consilierea și orientarea şcolară, serviciile de sprijin educational și social capătă o importanţă accentuată în formarea, evaluarea şi definirea parcursului şcolar/universitar. Infrastructura educaţională trebuie să fie adecvată, oferind fiecărui elev/student şansa maximizării propriului potenţial. Pentru atingerea acestui deziderat, clasele/grupele vor fi dimensionate astfel încât profesorii să poată acorda atenţia necesară fiecărui elev/student. Sunt stabilite mecanisme active și funcționale pentru înțelegerea anticipativă a nevoii de forță de muncă, de competențele și de abilitățile cerute de dinamica tehnologică și socială și, implicit, a nevoii de formare inițială și de formare continuă. Elevii şi studenţii vor beneficia de posibilitatea evaluării cunoştinţelor dobândite în afara sistemului educaţional formal. Evaluarea învăţării efective este centrată pe o logică a dezvoltării de facto a abilităţilor şi competenţelor şi nu pe una a duratei participării formale. Se va susține continuarea și dezvoltarea programului școlilor pilot, program ce presupune și o adaptabilitate crescută la nevoile specifice învățământului preuniversitar cu scopul de a pune în aplicare intervenţii educaţionale inovative, proiecte de cercetare educaţională, noi modele curriculare şi de carieră didactică, în vederea evaluării şi determinării potenţialului de valorificare extinsă şi de fundamentare a politicilor educaţionale la nivel naţional, inclusiv din perspectiva pregătirii tinerilor pentru o bună integrare în societate. Tinerii vor beneficia de posibilitatea de a alege o parte a disciplinelor, activităţilor extracurriculare şi a altor forme de educaţie complementare utile. În urma consilierii, aceştia au posibilitatea de a opta pentru trasee vocaţionale, profesionale sau teoretice, în funcţie de domeniul spre care au înclinaţie, fără a suferi de pe urma unor bariere neacademice în accesul către un ciclu superior de educaţie sau către un alt traseu. Vor fi consiliați cu privire la alegerea parcursului educaţional în raport cu dorințele și capacitatea de dezvoltare profesională și personală, în funcție de beneficiile şi costurile fiecărei opţiuni. Astfel, rutele educaţionale vor fi flexibile şi vor asigura maximizarea potenţialului individual. Vor fi stabilite mecanisme active şi funcţionale pentru înţelegerea anticipativă a nevoii de forţă de muncă ca structură, competenţe şi abilităţi cerute de dinamica tehnologică şi socială şi, implicit, a nevoii de formare iniţială şi formare continuă. Învăţământul în limbile minorităţilor naţionale va beneficia, fără discriminare, de resurse educaţionale (manuale şcolare, inclusiv digitale), umane (personal didactic, didactic auxiliar şi nedidactic), instituţionale (unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, instituţii de perfecţionare pedagogică, instituţii auxiliare şi conexe sistemului de învăţământ) şi financiare necesare pentru menţinerea, dezvoltarea unui sistem de învăţământ propriu. Sistemul românesc de educație formează tineri alfabetizați funcțional, tineri creativi, cu o gândire critică dezvoltată, capabili să coreleze informațiile teoretice cu experiențele practice. Copiii și tinerii înțeleg rostul școlii în formarea lor, valorizează lectura și au capacitatea de a înțelege și de a aplica ceea ce citesc. Toți elevii au capacitatea de a înțelege un text complex, inclusiv cu caracter juridic sau economic, în momentul finalizării educației secundare. Absolvenții acestui nivel de studiu au capacitatea de a căuta și de a selecta informațiile de care au nevoie, în mod autonom, cu ajutorul Tehnologiei Informaticii și a Comunicării (TIC). Au capacitatea de a utiliza informațiile în siguranță, precum și de a se orienta în privința dezvoltării și educației lor ulterioare, optând pentru programe de formare necesare în cariera dorită. Cel care învață depășește un nivel minim de alfabetizare funcțională și digitală. Este autonom în învățare, are capacitatea de a-și autoregla învățarea și își poate identifica și gestiona singur emoțiile, fiind capabil să comunice, astfel încât să aibă relații armonioase, în familie și în societate. Întreg procesul de educație încurajează reflecția și învățarea ca valori practicate de-a lungul întregii vieți, atât de către elevi/studenți, cât și de către profesori. În contextul declinului demografic, concomitent cu îmbătrânirea populaţiei, trebuie să motivăm şi să ajutăm fiecare copil în demersul de a-şi maximiza potenţialul. Investiţia în educaţia timpurie este esenţială pentru dezvoltarea armonioasă a personalităţii fiecărui om, pentru succesul său educaţional, împlinirea şi integrarea sa socială. Ea devine cu atât mai importantă pentru copiii care provin din medii dezavantajate. Oportunităţile de înscriere a copiilor într-o formă de educaţie timpurie, atât pentru nivelul antepreşcolar, cât şi cel preşcolar, sunt esenţiale în dezvoltarea sustenabilă pe termen lung a comunităţilor. În acelaşi timp, copiii şi tinerii trebuie sprijiniţi pentru a putea finaliza învăţământul secundar superior, pentru a urma un traseu de învăţământ terţiar sau pentru a obţine o calificare pentru integrarea lor pe piaţa muncii şi în societate. O abordare incluzivă, de calitate, a întregului parcurs educaţional este esenţială şi poate fi facilitată de eliminarea barierelor de acces şi participare pentru copiii din categorii dezavantajate. Pentru a reduce părăsirea timpurie a şcolii este nevoie de măsuri care să permită identificarea, din timp, a situaţiilor de risc, dar şi de instrumente flexibile pentru corectarea acestora. Se va adopta un curriculum gândit în succesiune logică de la nivelul educației timpurii până la cel universitar, coerent şi adecvat profilului divers al copiilor şi specificului etapelor de dezvoltare a acestora, pentru întreg sistemul de educaţie. Este esenţială formarea personalului didactic astfel încât să poată aplica acest curriculum în diferite comunităţi şi situaţii, pentru a răspunde adecvat unei mari diversităţi de elevi/studenţi, cu profiluri, nevoi şi aspiraţii proprii. Totodată se va asigura cadrul de finanţare necesar acoperirii acestor deziderate enumerate, atât din bugetul naţional, cât şi din fondurile europene, respectiv din PNRR. Sistemul de educație formează cetățeni responsabili față de societate și față de mediul înconjurător. Responsabilitatea și integritatea sunt valori care se cultivă și respectă pe tot parcursul educațional. Cultura integrității se transmite atât prin comportamente și prin norme instituționale, cât și prin repere curriculare. Elevii înțeleg importanța unor valori precum responsabilitatea, corectitudinea, transparența, atât prin forța modelelor pedagogice primite prin intermediul cadrelor didactice, cât și prin prisma informațiilor pe care le înțeleg și le aplică la școală. Școala formează nu doar tineri care stăpânesc și aplică informațiile primite, ci și caractere umane, care își exersează în permanență integritatea, toleranța, respectul față de celălalt, față de mediu și față de societate. Sistemul de educaţie trebuie să formeze cetăţeni activi, adaptaţi condiţiilor economice şi sociale, cu o cultură civică şi democratică solidă, bazată pe valori europene. Profesorii sunt mentori și facilitatori, veritabili profesioniști în educație. Societatea recunoaște rolul și importanța profesorilor pentru formarea viitorilor cetățeni. Societatea recunoaşte rolul şi importanţa profesorilor pentru formarea viitorilor cetăţeni Formarea iniţială a cadrelor didactice include etape de mentorat, o perioadă de practică de minimum şase luni şi un proces riguros de selecţie. În predarea la clasă, cadrele didactice vor beneficia de contribuţia unor specialişti (profesori consilieri, psihologi, profesori de sprijin, logopezi etc.) şi au acces la programe de formare continuă de calitate, adecvate nevoilor comunităţii educaţionale. Acestea le permit să fie la curent cu ultimele schimbări din practica pedagogică şi să îndeplinească multiplele roluri care le revin, în şcoală şi comunitate. Finanţarea educaţiei se va face în raport cu viziunea şi strategia asumate, precum şi cu performanţele înregistrate şi nevoile existente, ţinând cont de descentralizarea sistemului educaţional şi capacitatea autorităţilor publice locale de a susţine educaţia fără a afecta calitatea acesteia. Se propune schimbarea paradigmei sistemului de finanțare a învățământului preuniversitar, printr-o combinare adecvată a sistemului de finanțare per elev cu sistemul de finanțare per formațiune de studiu, în vederea reducerii eficiente a inechităților existente. Se va asigura finanţare pentru resurse de învăţare şi pentru infrastructură educaţională, conform standardelor naţionale, inclusiv pentru extinderea cu prioritate a infrastructurii către acele zone în care cea existentă este insuficientă sau neadecvată. Finanţarea asigură resursele de învăţare şi infrastructură adecvate pentru elevii/studenţii cu diverse forme de dizabilitate sau cu cerinţe educaţionale speciale. Având în vedere specificul învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, dispersia geografică mare, precum şi accesabilitatea redusă, se va asigura o valoare diferențiată semnificativ a costului standard per elev. Finanţarea este corelată cu obiectivele formulate la nivel naţional. Sistemul de finanţare cuprinde mecanisme de compensare care, de algoritmul de finanţare folosit, garantează alocarea de resurse suficiente pentru a acoperi nevoile locale. OBIECTIVE PENTRU PERIOADA 2024 -2028: Reforma universităţilor – performanţă, autonomie şi adaptare la cerințele mediului socio-economic: a. Actualizarea modului de finanţare a universităţilor în concordanţă cu obiectivele de dezvoltare naţională, cu misiunea asumată şi cu performanţa asociată obiectivelor strategice. Principiul de bază este că finanţarea trebuie să urmeze performanţa şi interesele strategice ale României; b. Consolidarea autonomiei financiare a universităților, prin îmbunătățirea/ completarea cadrului legal, în sensul flexibilizării utilizării soldurilor, finanţării de bază si veniturilor proprii, pentru susţinerea activităţilor didactice şi de cercetare, inclusiv pentru cheltuieli de capital, în paralel cu creşterea răspunderii publice a universităţilor faţă de transparenţa decizională şi financiară a acestora; c. Utilizarea eficientă a resurselor pentru creşterea competitivităţii în plan internaţional, prin încurajarea creării de consorţii universitare performante, de tipul universităţilor metropolitane (modelul francez), care să asigure şi o cooperare intensificată între universităţi şi institute de cercetare; d. Promovarea unor politici publice care să încurajeze înfiinţarea de către universităţi a programelor de studii interdisciplinare (artificial intelligence, behavioral economics, cognitive sciences) corelate cu cererile de pe piaţa forţei de muncă; e. Continuarea implementării masteratului didactic, pentru a avea o resursă umană bine pregătită şi adaptată prin aplicarea unor tehnici pedagogice inovative; f. Abordarea formării iniţiale pentru cariera didactică într-o nouă paradigmă pentru a asigura posibilitatea unor trasee multiple de acces în carieră; g. Reintroducerea dublelor specializări la nivel de licenţă; h. Dezvoltarea colegiilor terţiare nonuniversitare, cu precădere în domenii deficitare pe piaţa muncii, anticipând nevoile angajatorilor; i. Asigurarea cadrului legal pentru dezvoltarea în universităţi de rute diferenţiate de carieră pentru cercetători şi cadre didactice: posturi exclusiv didactice, posturi exclusiv de cercetare şi posturi mixte; j. Asigurarea cadrului legal pentru finanţarea per student în universităţile acreditate, cu predare în limba minorităţilor naţionale, pentru specializări unice; k. Stabilirea unui cuantum minim pentru bursele studenţeşti; l. Consolidarea participării studenţilor în luarea deciziilor; m. Reorganizarea şi eficientizarea activităţii tuturor organismelor consultative sau instituțiilor aflate în coordonarea/relații de colaborare cu ME: CNATDCU, CNFIS, CNSPIS, ANC, ARACIS etc.; n. Asigurarea unei finanțări suplimentare de la bugetul de stat pentru temele de cercetare doctorală care răspund solicitărilor mediului economico-social; o. Aplicarea unitară a legislației specifice în vigoare pentru universitățile de stat multiculturale; p. Asigurarea cadrului legal pentru plata finanțării per capita pentru universitățile acreditate, cu predare în limba minorităților naționale, pentru specializările care nu se află în oferta niciunei instituții de învățământ din sistemul public din România, cu predare în limba minorității respective. Internaţionalizarea învăţământului superior – creşterea competitivităţii şi compatibilizarea cu universităţile europene: a. Susţinerea universităţilor româneşti membre ale unor Reţele de Universităţi Europene prin alinierea practicilor administrative la cele recomandate la nivel european, pentru a facilita realizarea obiectivelor; b. Simplificarea procedurilor de admitere şi înmatriculare a studenţilor străini, prin generalizarea pre-admiterii condiţionate şi susţinerea optimizării timpului de obţinere a vizei de studiu; c. Dezvoltarea dimensiunii internaţionale a învăţământului terţiar şi atingerea unui nivel de participare în programe de mobilităţi pentru minimum 20% dintre studenţii înmatriculaţi în programe de licenţă şi master şi 80% dintre doctoranzi; d. Dezvoltarea activităților suport pentru susținerea universităților românești în vederea implementării cadrului legal care reglementează diplomele duble/joint degree. Cele 10 universităţi româneşti deja integrate în Reţele Universităţilor Europene vor putea elibera diplome joint degree, valorificându-și astfel internaţional expertiza şi potenţialul academic, pentru atingerea obiectivelor asumate în proiectele câştigate prin competiţie europeană; e. Actualizarea cadrului legal aplicabil calificărilor şi standardelor ocupaţionale, precum şi evaluării calităţii în învăţământul superior. Pentru a avea un învăţământ superior flexibil şi adaptat la nevoile societăţii, în plan intern şi internaţional se vor susţine prioritar învăţământul dual, dubla specializare, procesul de lifelong learning, focalizarea pe learning outcomes. Consolidarea performanţei cercetării universitare – etică și integritate: a. Dezvoltarea cercetării în universităţi prin finanţarea acestora în regim competitiv, cu scopul de a dezvolta resursele umane specializate în cercetare, infrastructurile de cercetare, precum şi mecanisme de monitorizare şi evaluare a calităţii şi relevanţei activităţilor de Cercetare- Dezvoltare-Inovare (CDI); b. Continuarea și creșterea finanţării cercetării ştiinţifice din universităţi în cadrul finanțării de bază. În acest fel se va susţine dezvoltarea activităţilor CDI în universităţile publice, crescând performanţa şi vizibilitatea cercetării româneşti în plan internaţional; c. Finalizarea evaluării şi reforma şcolilor doctorale, inclusiv prin evaluarea calităţii procesului educaţional din cadrul acestui parcurs academic, pentru creşterea performanţei şcolilor doctorale, în condiţii de transparenţă, etică şi integritate academică; d. Elaborarea și asumarea unei strategii proprii de etică și integritate la nivelul fiecărei instituții organizatoare de studii universitare de doctorat.