2. 1. MINISTERUL JUSTIȚIEI

Constituția României consacră și garantează principiul pluralismului politic. Pentru a garanta pluralismul politic și o societate democratică, legea fundamentală a reglementat un catalog de drepturi și libertăți, promovând și garantând cele trei mari valori fundamentale: viața, libertatea și proprietatea. Orice persoană care urmează să ocupe o funcție ce implică exercițiul autorității puterii de stat trebuie să îndeplinească cerințele de integritate, legalitate și corectitudine, menite să consolideze încrederea cetățenilor în autoritățile publice centrale și locale și să preîntâmpine derapajele de la principiile democrației și statului de drept. Guvernul României va continua promovarea politicilor de consolidare a independenței justiției și a eficientizării funcționării sistemului judiciar. Guvernul, alături de toate autoritățile constituționale, păstrează obiectivul de a continua înregistrarea de progrese în cadrul Mecanismului ”Stat de Drept”, desfășurat de Comisia Europeană cu toate statele membre ale Uniunii Europene și consolidarea poziției României în cadrul Spațiului de libertate, securitate și justiție în Europa. OBIECTIVE PENTRU PERIOADA 2024 -2028: - Garantarea independenței justiției, creșterea calității și eficienței acesteia; - Modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală pentru a le corela cu Constituția României și cu deciziile recente ale Curții Constituționale; - Implementarea actului normativ prin care s-a aprobat strategia privind dezvoltarea sistemului judiciar; - Implementarea legii de modificare a competențelor Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate; - Modificarea, completarea și implementarea „Legilor justiției”, legile privind statutul magistraților, organizarea judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, elaborarea și apicarea viitoarei legi a răspunderii magistratilor; - Intensificarea luptei împotriva corupției în cadrul Ministerului de Justiție; - Modificarea legii care transpune directiva privind protecția denunțătorilor; - Evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate; - Digitalizarea integral a sistemului judiciar; - Optimizarea infrastructurii judiciare pentru a garanta accesul la justiție și calitatea serviciilor; - Dezvoltarea infrastructurii logistice necesare luptei împotriva corupției și a recuperării bunurilor și prejudiciilor generate de infracțiuni, inclusiv a formării profesionale - Modificarea Legii 303/2002 /R, privind statutul procurorilor si judecatorilor. - Susținem crearea unei culturi a integrității în administrația publică printr-un cadru legislativ clar, precis, predictibil, simplificat, codificat și cu mecanisme de prevenție, pentru asigurarea sustenabilității Agenției Naționale de Integritate și garantarea integrității în funcția publică; - Simplificarea și sistematizarea legislației, precum și reducerea „inflației” legislative rămân obiectivele principale ale Guvernului, pentru asigurarea unui cadru normativ unitar și a unei legislații clare și previzibile, adaptate realităților sociale și nevoii de dezvoltare economică a țării; - Consolidarea integrarii României în spațiul democratic european, prin menținerea suportului pentru independența justiției, combaterea corupției și a crimei organizate și creșterea eficienței sistemului judiciar în beneficiul cetățenilor, protecția drepturilor și libertăților cetățenești și asigurarea caracterului ireversibil al reformelor în domeniul justiției. Așadar, în domeniul Justiție și stat de drept, Guvernul propune continuarea și îmbunătățirea reformelor, cu luarea în considerare a rapoartelor organismelor europene - Comisia Pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), GRECO, Raportul anual al Comisiei Europene privind Statul de Drept. Totodată, vom promova eficiența Justiției ca serviciu public, garantând o justiție accesibilă, imparțială și independentă pentru toți justițiabilii. Pe de o parte, eficiența Justiției ca serviciu public presupune existența și garantarea unei independențe a Justiției în cele două componente ale sale: componenta instituțională, referitoare la sistemul judiciar în întregime, cât și componenta individuală, referitoare la statutul juridic al magistraților, respeciv judecători și procurori, cu toate elementele sale componente, consacrate în jurisprudența CCR, precum și de standardele europene în materie. - Eficiența Justiției ca serviciu public presupune proceduri judiciare și administrative care să conducă la o mai bună alocare și gestionare a dosarelor și la reducerea termenelor de soluționare a litigiilor, la accelerarea procedurilor pentru punerea în executare a hotărârilor judecătorești și să garanteze accesul efectiv la justiție al justițiabililor, inclusiv prin facilitarea ajutorului judiciar public. - Armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea Justiției în acord cu principiile din instrumentele internaționale ratificate de România, precum și cu luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene; - Finalizarea proiectele de lege necesare pentru atingerea acestor obiective, precum și să le susțină pe cele cu care deja a sesizat Parlamentul în acest scop, cum sunt cele privind statutul personalului de specialitate din instanțe și parchete, cât și pe cel privind statutul agentului de probațiune; - Dialogul instituțional constructiv între, pe de o parte, toate structurile componente ale sistemului judiciar și, pe de altă parte, factorul politic decizional, care este Parlamentul României. Pentru a putea construi acest dialog necesar între beneficiari și decidenți, ministrul justiției trebuie să își îndeplinească efectiv rolul de mediator între sistemul judiciar și puterile politice ale statului; - Adoptarea directivelor la nivelul Uniunii Europene aflate în portofoliu, cu scopul de a asigura armonizarea legislației naționale cu cea europeană, ținând cont de marile principii ale dreptului European, dacă aceasta nu contravine cu legislația internă, sau aduce prejudicii principiilor consfintite de Constituție. O justiție independentă este garanția funcționării democrației, a respectului pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, fiind un obstacol împotriva derapajelor autoritare. Actul de justiție reprezintă un serviciu public, iar beneficiarii săi finali sunt cetățenii. Pentru ca actul de justiție să fie unul de calitate, profesioniștii direct implicați trebuie să beneficieze de toate condițiile necesare, de la infrastructura instanțelor și parchetelor, la resursa umană care să corespundă nevoilor și exigențelor profesionale pentru înfăptuirea actului de justiție și până la aspecte care țin de claritatea și de predictibilitatea legislației. Pornind de la Legea fundamentală care consacră următoarele principii: „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”, „Nimeni nu este mai presus de lege”, iar „Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți”, rezultă că accesul cetățenilor la justiție are ca premisă existența unei legislații clare, precise, predictibile, pe înțelesul cetățenilor, accesibilă inclusiv on-line și cu titlu gratuit. Din această perspectivă, urmărim ca actuala legislație a României să fie supusă unui amplu proces de revizuire sub aspectul calității sale, pentru a deveni predictibilă pentru cetățeni, mediul privat, instituții, inclusiv pentru decidenții politici. Legile adoptate trebuie să corespundă unor nevoi sociale reale, să fie clare și cu o anumită suplețe în conținut, astfel încât cetățenii să înțeleagă conduita de urmat și consecințele nerespectării legii. Ministerul Justiției susține consolidarea dialogului instituțional si cooperarea cu mediul de afaceri, în scopul îmbunătățirii permanente a legislației aplicabile mediului economic de afaceri și specializării magistraților în domeniul legislației economice și destinată profesioniștilor. Un cadru legislativ clar și predictibil conferă stabilitate raporturilor juridice, susține dezvoltarea economică și încurajează investițiile pe termen mediu și lung. În acest scop, urmărim o revizuire a legislației aplicabile mediului de afaceri și litigiilor cu profesioniști, armonizarea legislației primare, secundare și a practicii judiciare cu reglementările europene în materia TVA și a altor taxe, cu jurisprudența CJUE și codificarea legislației privind insolvența și falimentul. Asigurarea resursei umane pe termen scurt, mediu și lung, este un deziderat important pentru Guvern, prin dezvoltarea și perfecționarea Institutului Național al Magistraturii, prin modificarea legii de funcționare a statutului procurorilor și judecătorilor, astfel încât, nu poate fi judecător o persoană care are mai puțin vârsta de 30 ani. Se are în vedere ca până la această vârstă, atât procurorii, cât si judecătorii să lucreze ca angajati în Ministerul Public și cel al Justiției ca procuror asistent și judecător asistent până la implinirea vârstei de 30 de ani. Pentru cei ce intră în Instiuttul de Magistratură, și au peste 30 de ani vârstă, aceștia vor lucra ca asistenți o perioada de cinci ani. Astfel, prin acest principiu, avem garanția maturizării magistratului că are capacitatea intelectuală de a dispune soluții corecte în actul justițiabil. Se va interzice angajarea de magistrați (procurori și judecători) care nu au absolvit cursurile Institutului Național de Magistratură. În paralel și în strânsă legătură cu aceste demersuri, Ministerul Justiției, prin Consiliul de Management Strategic în domeniul Justiției și CSM, va lansa un dialog structurat pentru realizarea unui studiu complex pentru a evalua arhitectura sistemului judiciar din perspectiva resurselor umane, a optimei acoperiri teritoriale, realități sociologice, jurisdicționale și criminologice, din perspectiva eficientizării serviciului public judiciar în ansamblu pentru a servi mai bine interesele cetățenilor și ale persoanelor juridice. Pentru sistemul de probațiune, vom acționa în vederea suplimentării anuale a schemei și vom continua eforturile depuse până acum și vom promova în dezbaterea parlamentară proiectele de lege pentru modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, cu scopul de a pune respectivele coduri în acord cu deciziile C.C.R. Rolul celorlalte profesii juridice liberale la înfăptuirea actului de justiție: Constituția României a conferit profesiei de avocat un rol fundamental în apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, iar Legile Justiției și strategiile de dezvoltare a sistemului judiciar au consacrat avocatul ca partener indispensabil și participant direct la înfăptuirea justiției. Toate profesiile juridice au un rol esențial într-un stat de drept, iar înfăptuirea actului de justiție nu ar fi posibilă în lipsa uneia dintre acestea. Avocații, consilierii juridici, practicienii în insolvență, executorii judecătorești, notarii publici, mediatorii, experții tehnici judiciari, traducătorii și interpreții autorizați, pe de o parte, și judecătorii și procurorii, personalul auxiliar de specialitate, pe de altă parte, deși au atribuții diferite, au un scop comun: asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale pentru cetățean. Activitatea de asistență, consiliere și reprezentare juridică realizată de avocați este o garanție procesuală importantă pentru justițiabili, conferindu-le încrederea că vor beneficia de un act de justiție imparțial și independent. Ministerul Justiției reafirmă susținerea prin dialog instituțional și prin măsuri legislative adoptate în acord cu jurisprudența CJUE și CEDO, pentru promovarea și respectarea principiilor enunțate în Carta principiilor fundamentale ale avocaților europeni, precum libertatea de a asigura apărarea și consilierea clientului, respectarea secretului profesional și a confidențialității cauzelor încredințate, prevenirea conflictelor de interese, competența profesională și pentru înlăturarea oricăror forme de restricții în exercitarea profesiei de avocet, neconforme cu standardele europene. În contextul derulării amplului proces instituțional de digitalizare a întregii activități a instanțelor de judecată, Ministerul Justiției va susține facilitarea conexiunilor profesiilor juridice pentru a le întări capacitatea de a furniza servicii juridice conexe justiției și de a desăvârși un concept funcțional unitar pentru digitalizarea justiției din România. Cunoașterea și buna înțelegere a legilor de către justițiabili are ca premisă accesul neîngrădit al acestora la actele normative, iar profesioniștii dreptului să contribuie la explicarea normelor legale pe înțelesul beneficiarilor drepturilor și libertăților. Încheierea de parteneriate între autoritățile statului și profesiile juridice organizate în mod independent va avea un rol important în procesul de cunoaștere a legilor. Guvernul, prin Compania Națională de Investiții, va continua proiectele de extindere a sediului ÎCCJ și a renovării sediului existent, alocând în același timp resursele necesare pentru asigurarea, prin închiriere, a unui sediu temporar pe termen scurt și mediu, până la finalizarea noii construcții și a renovării sediului actual al ÎCCJ. Vom asigura investiții în infrastructura instanțelor de judecată și a parchetelor conform calendarului de investiții adoptat prin fonduri de la bugetul de stat, fonduri din PNRR și din alte surse externe. Susținem dezvoltarea infrastructurii Direcției Naționale de Probațiune prin amenajarea de noi sedii la nivel territorial, dar si la nivel central într-o clădire care provine din recuperarea prejudiciilor rezultate din infracțiuni. Vom continua investițiile pentru crearea, extinderea și modernizarea spațiilor de detenție în conformitate cu standardele CEDO. Guvernul va asigura resursele financiare necesare realizării obiectivelor de investiții pentru realizarea de noi locuri de deținere, extinderea și modernizarea celor existente.