6. TRANSFORMARE DIGITALĂ

Rezumat Direcție: identitate electronică și portofel EUDI pentru toți românii, Single Digital Gateway organizat pe evenimente de viață, arhitectură de guvernanță digitală cu mandat transministerial real, cloud guvernamental și interoperabilitate operaționale, inteligență artificială în administrația publică. Context România deține una dintre cele mai bune infrastructuri digitale din UE, dar se clasează ultima sau penultima la aproape toți indicatorii care măsoară beneficiile ei reale asupra populației și economiei. Doar 26,91% dintre români au utilizat în 2025 servicii online ale autorităților publice, față de media europeană de 74,71% (Eurostat). Scorul serviciilor digitale este 62,75 pentru cetățeni și 55,14 pentru companii, față de 82,32, respectiv 86,23 în UE; la formularele pre -completate – proxy pentru principiul once-only – România obține 24,38 față de 70,98 (Digital Decade 2025, CE ). Adopția inteligenței artificiale în companii era în 2024 cea mai mică din UE: 3,1%, de peste 4 ori sub media de 13,5%. În Indexul Guvernării Digitale OCDE 2025 (publicat în februarie 2026), România a obținut 0,24 din 1,00 – cel mai mic scor dintre toate țările evaluate, sub Croația (0,35) și departe de Estonia (0,83); media OCDE a urcat la 0,70. România urmărește complet traiectoria unui singur indicator din 8 analizați în Digital Decade 2025 și a adresat doar 40% din cele 15 recomandări emise de Comisie în 2024; foaia de parcurs națională (octombrie 2024, 98 de măsuri, 3,6 miliarde euro – 1,01% din PIB) nu a fost actualizată. Cauza de fond nu este infrastructura, ci fragmentarea instituțională și absența unui proprietar de proces cu autoritate, responsabilitate și mandat transministerial real. A. Măsuri pe termen scurt (orizont 12-18 luni) B. Reforme structurale (orizont mandat / dincolo de mandat)