2. REFORMA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

Rezumat România este singura țară din UE care nu a realizat o reformă administrativ- teritorială la standarde europene. Reașezarea structurii teritoriale (regiuni funcționale cu personalitate juridică, praguri minime de viabilitate pentru unitățile administrativ -teritoriale, redistribuire de competențe și resurse fiscale) este condiția necesară pentru orice reformă sectorială durabilă – administrație, sănătate, educație, fonduri europene, dezvoltare locală. Context România are peste 3.000 de unități administrative , sute fără resursele minime pentru servicii publice de bază. Ce le 8 regiuni de dezvoltare actuale sunt instrumente statistice fără personalitate juridică – nu pot reprezenta România direct la Bruxelles, nu pot concentra investiții la scară. Decalajele între județe au crescut între 2020 și 2025. Reformele realizate de Polonia 1998, Cehia, Franța (mille-feuille) și Germania oferă patru modele documentate. Fereastra politică 2026-2028 este singura realistă pentru pregătirea și asumarea unei reforme de această scară. De ce prioritate zero Reforma administrativ-teritorială nu este o linie de buget sau o măsură sectorială – este precondiția pentru ca celelalte capitole ale programului să funcționeze. Codul Finanțelor Publice Locale (capitolul Administrație publică) presupune UAT-uri cu capacitate de a gestiona bugete multianu ale. Absorbția fondurilor europene 2028-2034 (capitolul Fonduri europene) presupune autorități regionale cu personalitate juridică, capabile să contracteze. Reforma sănătății (capitolul Sănătate) presupune un nivel intermediar real. De aici decizia politică: RAT trece înaintea tuturor capitolelor. A. Calendar de pregătire (orizont 6 luni de la preluarea mandatului) B. Principii de fond