5. ENERGIE
Rezumat Direcție: securitate energetică prin mix diversificat (nuclear, gaz, regenerabil, hidro), liberalizare predictibilă a pieței gazelor, protecție pentru consumatori vulnerabili, redevențe corecte. Context Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu și închiderea Strâmtorii Hormuz înfățișează vulnerabilitatea piețelor globale de energie. Prețul barilului de petrol (Brent) a crescut la 118 USD/baril în luna aprilie 2026, înainte de a se stabiliza în jurul a 95-100 USD/baril, iar piața globală a țițeiului continuă să fie volatilă pe măsură ce negocierile pentru încheierea conflictului se desfășoară. Prețurile la gaze naturale în Europa au atins valoarea de 60 EUR/MWh față de 35 EUR/MWh înainte de declanșarea conflictului. România a intrat în această criză cu o dependență mai redusă de gaze naturale și produse petroliere față de alte state europene și a luat măsuri imediate pentru atenuarea șocului asupra consumatorilor, sectoarelor cele mai expuse precum agricultură și transporturi și implicit inflației. Provocarea principală: România înregistrează unele dintre cele mai ridicate prețuri medii la energie electrică din UE pe piața spot (108 EUR/MWh în 2025) și printre cele mai ridicate pentru consumatorii casnici (289 EUR/MWh) și industrie (228 EUR/MWh) în S2 2025. Acest lucru accentuează sărăcia energetică, erodează competitivitatea industriei și alimentează inflația. Progrese recente: România, cel mai mare producător de gaze naturale din UE, va începe extracția din perimetrul Neptun D eep în anul 2027 și își va dubla producția de gaze naturale la aproximativ 16 -18 miliarde metri cubi/an. Noua centrală în ciclu combinat pe bază de gaze naturale de la Mintia va fi conectată la sistemul electroenergetic în 2026, iar Romgaz, producătorul na țional de gaze naturale, este în curs de preluare a activelor combinatului de îngrășăminte chimice Azomureș. De asemenea, în ultimii ani România a înregistrat un progres semnificativ prin instalarea de panouri fotovoltaice la prosumatori (capacitate estimată să ajungă la 4 GW în anul 2026, iar numărul prosumatorilor să depășească 350.000) și a proiectelor regenerabile de mari dimensiuni (utility scale), însumând 3,33 GW în parcuri fotovoltaice și 3,13 GW în eoliene. La 15 mai 2026 erau instalate sisteme de baterii însumând 616 MW, cu o capacitate de 1.164 MWh. Până la sfârșitul anului 2027, estimările Transelectrica sunt de a avea peste 4,3 GW în energie eoliană și peste 9,9 GW în fotovoltaice, completate de 1.400 MW în baterii. În prezent, peste 91.000 de p rosumatori dețin sisteme de stocare a energiei electrice. A. Măsuri pe termen scurt (orizont 12-18 luni) B. Reforme structurale (orizont mandat / dincolo de mandat)