I. PENTRU PĂSTRAREA IDENTITĂŢIIDespre identitatea noastrăDatorită limbii noastre materne, conştiinţei noastre de identitate, culturii, tradiţiilor istorice şi populare, noi, maghiarii din Transilvania, din România, incluzându-i şi pe ceangăii maghiari care trăiesc dincolo de Carpaţi, suntem parte organică a naţiunii maghiare.
Vrem să ne păstrăm această identitate naţională şi pe mai departe, să o cultivăm, să o dezvoltăm şi să o exprimăm atât în România, cât şi în Europa.
Considerăm ca şi componente specifice ale identităţii naţionale maghiare valorile noastre transilvănene culturale, spirituale, populare şi civice, scopurile şi năzuinţele noastre politice şi sociale, pe care dorim să le punem în evidenţă, deopotrivă, în ţară şi în cadrul naţiunii maghiare.
Nu ne putem apăra identitatea prin emigrare, nu putem permite asimilarea noastră în naţiunea română şi nu dorim să devenim europeni fără identitate.
Dorim să trăim şi să ne împlinim pe pământul nostru natal.
Vrem să fim şi să rămânem în continuare maghiari, maghiari în Transilvania, în România, în Europa!
2. Mijloacele politice ale păstrării identităţii Mijloacele politice ale păstrării identităţii noastre sunt: reprezentarea şi apărarea eficientă a intereselor
precum şi un sistem de autoguvernare a comunităţii maghiare garantat de mijloacele dreptului public,
ceea ce reclamă participarea noastră în viaţa politică publică din România, de la administraţiile publice locale, la autorităţile locale sau centrale ale administraţiei de stat şi până la Parlament.
Apărarea eficientă a intereselor şi autonomia comunitară funcţională nu se pot realiza într-un vid politico-social.
Aceste scopuri se cer corelate cu realitatea maghiară din Transilvania, cu cea din România şi din Europa.
Corelarea se poate realiza doar printr-o participare politică activă, înainte de toate cu prezenţă parlamentară.
Autonomia, toate formele acesteia întăresc principiile democratice, sistemul de stat democratic şi statul de drept.
Totodată, nu poate să se caracterizeze nici prin excludere, nici prin suprimare.
Autonomia trebuie să devină, în consecinţă, o voinţă comună unanimă a societăţii româneşti şi a celei maghiare.
Sarcina noastră este să ne facem înţeleşi, să convingem majoritatea românească, societatea şi mediul politic despre faptul că acest proiect este de sorginte europeană, care le oferă la fel şi românilor soluţii moderne şi acceptabile.
3. AutoguvernareaUna dintre formele autoguvernării este autonomia comunitară.
Autonomia pentru societatea maghiară din România este:un principiu care trebuie să se afirme o dată cu făurirea instituţiilor statului de drept;
un drept al comunităţii noastre naţionale pe care aceasta îl exercită în interesul apărării, păstrării şi dezvoltării identităţii sale;
un instrument prin care comunitatea maghiară din România îşi poate fundamenta dezvoltarea economică şi culturală, poate crea  condiţiile materiale, politice şi juridice ale dăinuirii sale.
un obiectiv strategic pe care Uniunea Democrată Maghiară din România îl urmăreşte în activitatea sa politică şi în raporturile sale cu organizaţiile societăţii civile;
o stare care pentru comunitatea noastră trebuie să devină o realitate cotidiană.
Autonomia, autoguvernarea comunitară înseamnă asigurarea atribuţiilor instituţionalizate pentru o comunitate naţională,
în interesul adoptării propriilor decizii în ceea  ce priveşte problemele legate de identitatea sa,
în conformitate cu Constituţia şi cu legile.
Aceste decizii să fie recunoscute şi executarea lor să fie asigurată de stat.
4. Mijloacele realizării autonomiei comunitare  Autonomia, formele diferite ale acesteia sunt, în primă instanţă, o problemă privind organizarea de stat,
şi, numai secundar, o problemă a drepturilor omului.
Ca o problemă de organizare a statului, ea se poate realiza exclusiv prin dialogul purtat cu majoritatea politică, socială şi naţională.
a) Este nevoie de dialog cel puţin în cadrul următoarelor patru relaţii:Maghiaro-românăMaghiaro-maghiarăRomâno-românăPe tărâmul politicii internaţionale
Este nevoie de un dialog continuu real, de persuasiune, de voinţă politică 	şi de legi.
Dar, înainte de toate, este necesar ca această idee să nu fie 	privită în societatea transilvăneană ca un scop mitic, ci să devină o 	necesitate şi o doleanţă urgente a cotidianului.
Iniţiativele unilaterale care nu au tangenţă cu voinţa majorităţii şi nici cu 	realitatea maghiară din Transilvania, precum nici cu cea din România – nu 	conduc nicăieri.
Ele sunt fundături politice.
b. Autonomia nu poate fi concepută fără consacrarea ei efectivă în 	dreptul public.
Instituţionalizarea autonomiei determină, în consecinţă, modificarea mecanismului actual al democraţiei, deoarece consacrarea autoguvernării în dreptul public presupune, totodată, şi transformarea efectivă a structurii puterii, reclamă ca puterea centrală să renunţe în favoarea comunităţii naţionale respective la o parte a acelor atribuţii, care erau considerate componente ale noţiunii de suveranitate  naţională, fiind atribuţii ale acesteia.
Uniunea noastră, şi, în primul rând, grupul ei parlamentar, trebuie să creeze starea autonomiei cu sprijinul dreptului, al legilor.
Trebuie să modernizăm concepţia noastră despre autonomie, despre noţiunea autoguvernării naţionale.
În primul rând nu la practica europeană din trecut trebuie să ne întoarcem, ci  trebuie să valorificăm posibilităţile oferite de sistemul instituţional şi normativ european aflat în prezent în formare, în dezvoltare dinamică.
Pentru autonomia minoritară-comunitară este necesară înfiinţarea structurilor autonome locale, regionale sau naţionale care dezafectează atotputernicia şi centralismul statului.
Acestea trebuie să beneficieze de garanţii reale privind funcţionarea lor democratică şi legală, reglementarea lor economică, elementele lor de organizare şi asociere.
Pentru „iniţiativa de jos” este nevoie de un sistem puternic şi respectat al drepturilor fundamentale, ale drepturilor omului şi de un consens politic intern şi extern adecvat.
În practica prezentului, acest sistem nu funcţionează, trebuie să ne angajăm în lupta formării acestuia într-un termen previzibil.
5. Sarcini legislative în interesul înfăptuirii autonomiei comunitareModificarea ConstituţieiAdoptarea garanţiilor constituţionale conform cărora aderarea la Uniunea Europeană şi integrarea ocroteşte şi sprijină identitatea naţională maghiară din Transilvania;
recunoaşterea administraţiei publice locale autonome ca o putere independentă în cadrul sistemului de diviziune a puterilor în stat;
transferarea unor atribuţii ale suveranităţii de stat instituţiilor comunităţilor naţionale;
recunoaşterea structurală şi funcţională a diferitelor forme de autonomie în organizarea statală, în concordanţă cu normele şi practicile din Uniunea Europeană.
asigurarea participării proporţionale a comunităţilor naţionale în luarea deciziilor care privesc problemele referitoare la întreaga ţară şi societate
dreptul exclusiv şi mijloacele de realizare pentru comunităţile naţionale în privinţa problemelor legate de identitatea lor naţională;
lărgirea acelor mecanismelor constituţionale care asigură participare activă în viaţa publică;
garanţii constituţionale pentru înfiinţarea instituţiilor autoguvernării comunitare prin recunoaşterea statutului acestora în dreptul public;
dezvoltarea prin constituţie, a apărării eficiente a drepturilor şi intereselor, precum şi a valorificării acestora, la fel, lărgirea garanţiilor constituţionale ale drepturilor fundamentale individuale şi colective ale omului
Proiecte de legi, modificări ale legilorelaborarea legilor, respectiv a proiectelor de legi, care asigură condiţiile stării de autonomie, şi anume, autoguvernarea, posibilităţile de decizie în toate problemele legate nemijlocit de identitatea noastră;
formele posibile ale autonomiei sunt: autonomia personală, culturală, autonomia teritorială cu un statut special şi autonomia administrativă locală.
elaborarea proiectelor de lege privind statutul comunităţilor naţionale şi al organizaţiilor acestora, înfiinţarea organului de autoguvernare al minorităţii naţionale, a actelor normative care stabilesc cadrul juridic al autonomiei culturale;
lărgirea autonomiei locale prin modificarea legilor;
aplicarea consecventă a principiului subsidiarităţii în cazul administraţiilor publice locale şi extinderea aplicării acestui principiu asupra comunităţilor naţionale
stipularea, prin lege, a obligaţiei administraţiilor publice locale ca în cursul procedurilor de planificare şi decizionale, în problemele vizând minorităţile naţionale care trăiesc în zona respectivă, să se consulte în timp oportun şi în forma adecvată cu acestea, în mod special în cazul în care respectivele minorităţi nu au o reprezentare proporţională;
acest principiu se cere aplicat şi în cursul tuturor procedurilor de planificare şi decizionale de la nivel naţional, care vizează comunitatea minorităţii naţionale,
prin includerea obligatorie a reprezentanţei sale parlamentare sau a celei din administraţia publică locală şi, după caz, a organizaţiilor civile sau a întregii societăţi civile maghiare;
asigurarea funcţionării nestingherite a formelor de autonomie existente (administrativă, universitară şi cea a cultelor) şi elaborarea unui sistem echitabil de sprijin, prin adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor de modificare.
proiecte de legi privind înfiinţarea instituţiilor de sine stătătoare, care servesc păstrarea identităţii noastre naţionale, şi referitoare la sprijinirea funcţionării acestora;
autonomia comunitară teritorială nu trebuie bazată pe principiul etnic, ci pe principiul constituţional al autonomiei locale lărgite, pe condiţiile administraţiei locale eficiente şi pe exigenţele faţă de aceasta;
administraţiile locale cu statut special trebuie învestite cu competenţe administrative suplimentare care asigură atribuţii distincte în interesul păstrării şi dezvoltării identităţii noastre naţionale;*
iniţierea unui proiect de lege sau a unei propuneri de modificare în vederea împiedicării   schimbării forţate a compoziţiei etnice din aşezările locuite tradiţional în majoritate de maghiari;
cu scopul eliminării situaţiei defavorabile rezultată din existenţa minoritară, trebuie reglementate prin lege mecanismele de egalizare a şanselor;
*Notă:Scopul nu poate fi  înfiinţarea unui mic stat naţional maghiar în cadrul marelui stat naţional românesc – deoarece primul nu îl slăbeşte pe al doilea, din contră, îl întăreşte –, ci a unei autonomii teritoriale moderne, bazată pe regionalism, pe subsidiaritate şi pe o administraţie publică eficientă.
II. SIGURANŢA DE VIAŢĂ ŞI SOCIALĂIntenţia aderării la Uniunea Europeană pretinde crearea garanţiei instituţionale a drepturilor sociale, un nivel mai ridicat al siguranţei sociale.
În consecinţă, în perioada de preaderare este nevoie de depunerea unor eforturi susţinute în domeniul politicii sociale, iar Uniunea noastră doreşte să contribuie deplin şi la aceasta.
În concepţia Uniunii Democrate Maghiare din România este nevoie de o politică socială în care solidaritatea ocupă un loc de seamă, dar în care, pe lângă principiul sprijinului social, este prezent şi principiul responsabilităţii sociale.
Este necesară ajutorarea nevoiaşilor, însă şi ei trebuie să-şi mobilizeze energiile pentru a-şi îmbunătăţi situaţia.
Rezolvarea problemelor sociale nu este doar o problemă umanitară, ci garanţia menţinerii democraţiei şi stabilităţii sociale.
1. Combaterea sărăciei şi a marginalizării  socialeUna dintre probleme sociale cele mai acute ale României este sărăcia, care are repercusiuni asupra  modului de viaţă şi raţiunii comunitare.
Combaterea sărăciei şi a marginalizării sociale este o sarcină de lungă perspectivă, ea reclamă măsuri de politică socială complexe, bine armonizate.
Considerăm că modalităţile pasive de sprijin (ajutorul social, compensarea cheltuielilor de încălzire) sunt importante,
dar avem convingerea că acele măsuri active de politică socială care creează locuri de muncă trebuie să dobândească un rol mai accentuat.
Dorim să creăm un echilibru de tip nou între protecţia socială pasivă şi politica activă a ocupării forţei de muncă, astfel încât sistemul de protecţie socială să nu favorizeze forma de viaţă de şomer.
instituţiile fundamentale ale protecţiei sociale trebuie să devină administraţiile publice locale, cu condiţia  asigurării  resurselor materiale corespunzătoare pentru exercitarea activităţii lor de acest gen;
sprijinim organizaţiile civice, care, asumând principiul solidarităţii, caută soluţiile diminuării problemelor sociale;
sprijinim familiile care se angajează la îngrijirea copiilor abandonaţi sau orfani,
respectiv iniţiativele civice şi confesionale care atenuează grijile săracilor;
în cazul persoanelor care, ca urmare a aplicării legii de restituire, îşi pierd locuinţa, susţinem rezolvarea urgentă a problemei habitatului, în interesul evitării marginalizării lor sociale;
susţinem toate măsurile care servesc la integrarea socială a tinerilor educaţi în instituţii, prevenind astfel   înclinarea lor spre infracţionalitate datorită lipsei protecţiei sociale adecvate;
2. Asigurarea socialăsusţinem desăvârşirea reformei sistemului de pensii, legiferarea asigurării private opţionale;
sprijinim măsurile care reduc poverile sistemului asigurării sociale şi transferarea anumitor servicii de asigurări sociale în sistemul asigurării de sănătate, respectiv al asistenţei sociale;
dorim să facilităm posibilitatea ca urmaşul supravieţuitor să beneficieze, pe lângă pensia proprie, de o cotă din pensia consortului decedat, cu condiţia ca suma pensiei totale astfel obţinute să nu depăşească nivelul pensiei neimpozabile.
3.Protecţia vârstnicilorÎn interesul dreptăţii sociale este necesară asigurarea stabilităţii valorii pensiilor.
promovăm creşterea valorii pensiilor raportată la venitul mediu, cu scopul restabilirii echilibrului anterior;
economia în dezvoltare trebuie să asigure îmbunătăţirea calităţii de viaţă a pensionarilor;
acordăm o atenţie specială pensionarilor agricoli (foşti membri C.A.P) care sunt defavorizaţi accentuat;
susţinem majorarea pensiei lor la 50 euro, în medie.
susţinem recalcularea pensiilor prin aplicarea metodologiei de calcul din legea pensiilor în vigoare şi completarea măsurilor care privesc corelarea pensiilor;
în scopul atenuării grijilor sociale ale bolnavilor vârstnici, susţinem măsurile menite să compenseze preţul medicamentelor;
ne pronunţăm pentru înfiinţarea sistemului de asigurări sociale ale producătorilor agricoli.
4. Protecţia persoanelor cu nevoi specialetrebuie asigurată egalitatea în şanse pentru persoanele cu nevoi speciale;
sprijinim încadrarea acestora în muncă, dorim să facem posibil ca ei să beneficieze de remuneraţie integrală în cazul când venitul lor rezultat din muncă rămâne sub nivelul retribuţiei minime
promovăm ca, în interesul integrării lor sociale, persoanele cu infirmitate motorie care nu pot folosi mijloacele de transport în comun, să beneficieze de compensare de combustibil pentru autoturisme;
ne propunem să obţinem majorarea cantităţii de impulsuri telefonice gratuite acordate persoanelor care nu pot folosi nici un fel de mijloc de transport;
dorim să asigurăm integrarea socială a copiilor care se confruntă cu probleme de percepţie în procesul de învăţământ (dislexici, disgrafici, discalculiali, cu deficienţă de concentrare), sprijinim măsurile care prevăd programe de instruire adecvate lor;
susţinem modernizarea sistemului instituţional de îngrijire a persoanelor cu nevoi speciale în conformitate cu normativele Uniunii Europene şi în funcţie de potenţialul economic al ţării;
la fel, şi restabilirea statutului juridic independent al centrelor de reabilitare şi al căminelor destinate îngrijirii vârstnicilor, asigurându-le astfel posibilităţile adecvate de activitate.
5. Modificarea legilor privind despăgubirileIntenţionăm să înaintăm proiecte de legi vizând anularea inechităţilor existente în legile în vigoare, care dezavantajează persoanele persecutate din motive etnice între anii 1940-1945 şi din motive politice între anii 1945-1989, precum şi persoanele care şi-au satisfăcut stagiul militar în detaşamente de muncă.
6. Asistenţa socialăConsecinţă a  tendinţei demografice negative, îmbătrânirea poate periclita societatea noastră.
Din ce în ce mai multe persoane în vârstă care nu sunt capabile să se îngrijească rămân singure.
Pentru protecţia acestora:promovăm dezvoltarea reţelei instituţiilor sociale;
sprijinim înfiinţarea şi gestionarea căminelor pentru vârstnici de către organizaţiile civile şi biserici;
susţinem subvenţionarea acestora din bugetul de stat în scopul asigurării unui tratament adecvat persoanelor vârstnice rămase singure.
sprijinim administraţiile locale, organizaţiile civile şi bisericile în organizarea la nivelul satelor, a serviciului de administrator comunitar şi subvenţionarea acestei activităţi de către stat.
7. Politica familialăÎn concepţia Uniunii noastre, familia este cea mai importantă instituţie a societăţii.
În interesul acesteia: vrem să diminuăm poverile materiale ale familiilor cu copii;
susţinem necesitatea dezvoltării sistemului preferenţial de impozitare şi a sistemului  aparte (preferenţial) de credite destinate construirii, respectiv cumpărării locuinţelor;
promovăm ideea ca alocaţia de creştere a copiilor să fie acordată şi bunicilor, în cazul când ei se angajează la creşterea şi educarea sugarului, iar părinţii se întorc la locurile lor de muncă;
alocaţia de creştere a copiilor să fie calculată proporţional cu venitul realizat, iar nivelul ei minim să reprezinte cel puţin 75 la sută din venitul mediu stabilit prin bugetul naţional anual;
stimulăm elaborarea unui sistem general de sprijinire a familiilor monoparentale;
susţinem măsurile care au ca scop sprijinirea familiilor cu mulţi copii;
dorim să lărgim aria alocaţiilor destinate mamelor, susţinem completarea studiilor acelor mame care îşi cresc acasă copii, proces prin care se pot ameliora pentru viitor şansele lor pe piaţa muncii;
ne pronunţăm pentru elaborarea sistemului biletelor de odihnă acordate de angajatori şi pentru deducerea valorii integrale a acestora din impozitul pe profit;
susţinem introducerea în şcoli, a programului de semiinternat (masa de prânz şi pregătirea lecţiilor), susţinut cu spijinul financiar al statului;
stimulăm trimiterea gratuită la odihnă a copiilor provenind din familii cu venituri mici;
considerăm că este importantă sprijinirea mai eficientă a consumului de lapte şi de produse lactate în şcoli şi în grădiniţe;
dorim lărgirea ariei sistemelor de finanţare destinate construirii locuinţelor sociale pentru tinerii care încă nu dispun de mijloacele materiale necesare construirii sau cumpărării unei locuinţe proprii;
susţinem elaborarea sistemelor de credite preferenţiale, cu rambursarea de lungă durată, destinate construirii sau cumpărării de locuinţe;
în interesul diminuării poverii populaţiei, rezultată din cheltuielile de întreţinere, propunem compensarea costurilor ridicate din iarnă să fie compensate cu o tarifare avantajoasă cu valoarea medie anuală ponderată;
urgentăm elaborarea programului naţional de reabilitare a blocurile de locuinţe.
8. Pentru societatea sănătoasătrebuie să găsim resursele necesare renovării spitalelor; spitalele, care, din punct de vedere organizatoric, corespund criteriilor de calitate, vor avea şansa să atragă resurse suplimentare în vederea renovării clădirilor în care funcţionează;
vom îmbunătăţi serviciile de urgenţă, susţinem introducerea în fiecare judeţ, până la sfârşitul anului 2005, a numărului unic de urgenţă 112 (număr comun de apel telefonic pentru salvare, pompieri, poliţie);
sprijinim accesul cât mai larg al populaţiei la serviciile turismului balnear;
susţinem descentralizarea sistemului sanitar şi asigurarea resurselor financiare necesare funcţionării instituţiilor sanitare;
sprijinim înfiinţarea spitalelor susţinute de biserici şi a celor caritative;
promovăm elaborarea unui sistem de salarizare stimulativ, care previne emigrarea specialiştilor;
susţinem respectarea autonomiei Casei Naţionale de Sănătate, nu suntem de acord cu înglobarea fondurilor de sănătate în bugetul central de stat;
vom urmări gestionarea şi folosirea adecvată şi transparentă a fondurilor de sănătate;
ne pronunţăm pentru mărirea contribuţiei asigurării de sănătate la contravaloarea procedurilor mai scumpe de diagnosticare şi de tratament;
în următorii patru ani trebuie să fie executate la nivel naţional acele examinări profilactice, care vor stabili despre fiecare persoană dacă suferă  de vreo afecţiune care îi periclitează în mod grav sănătatea;
înaintăm o propunere de modificare a legii vizând lărgirea sistemului medicilor de familie,
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă a medicilor de familie din mediul rural;
susţinem finalizarea procesului de privatizare a cabinetelor medicale.
9. Politica privind ocuparea forţei de muncăÎn perioada premergătoare aderării noastre la Uniunea Europeană, o sarcină importantă a politicii noastre de ocupare a forţei de muncă este calificarea profesională corespunzătoare pentru a face faţă pe piaţa europeană a muncii.
În consecinţă, directivele principale ale politicii noastre de ocupare a forţei de muncă sunt: dezvoltarea întreprinderilor mici  şi mijlocii,
sporirea capacităţii de adaptare a angajatorilor şi angajaţilor,
întărirea egalităţii de şanse dintre femei şi bărbaţi.
instruirea adulţilor şi reconversia profesională trebuie să fie organizate prin atragerea la nivel judeţean a angajatorilor, a sindicatelor şi a administraţiei publice judeţene;
în acest scop, stimulăm sporirea eficienţei meselor rotunde sociale la nivel judeţean;
ne pronunţăm pentru asigurarea posibilităţii ca tinerii sub 26 ani să obţină fără taxe atestate de limbi, permisul de conducere şi atestatul de operator pe calculator;
susţinem modificarea legii şomajului în sensul stabilirii alocaţiei în funcţie de contribuţia personală şi renunţarea la cuantumul unic (într-o economie de piaţă nu se poate invoca solidaritatea până la infinit);
facilităţile oferite angajatorilor trebuie extinse şi la cazurile în care ei asigură un loc de muncă persoanelor care au depăşit limita de timp a ajutorului de şomaj şi a ajutorului social şi nu beneficiază de nici un fel de venit;
de la autorităţile care au ca obiect de activitate crearea locurilor de muncă şi reconversia profesională, solicităm elaborarea unui sistem în cadrul căruia se formează grupuri de specialişti responsabili pentru microregiuni;
astfel se pot rezolva mai eficient problemele de creare a locurilor de muncă şi de reconversie ale acestor zone;
urmărim aplicarea consecventă a prevederilor legale care stipulează acordări de facilităţi întreprinzătorilor care reangajează şomeri, femei cu vârsta peste 45 de ani şi bărbaţi cu vârsta peste 50 de ani.
10. Pentru egalitatea în şansePropunem modificarea legii nr. 202/2002 în sensul înfiinţării unui Oficiu Naţional pentru Egalitate în Şanse, subordonat Parlamentului, eventual prim-ministrului, nicidecum Ministerului Muncii.
Asigurarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în toate domeniile vieţii economice, culturale şi politice trebuie să fie considerată de comunitatea maghiară din România şi de organizaţia sa de reprezentare a intereselor, o sarcină primordială.
În acest scop:trebuie să creăm mecanismele care promovează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, se cer legiferate şi aplicate în practică normele juridice şi politicile sectoriale care asigură egalitatea în şanse;
considerăm că este necesară elaborarea unei politici de egalitate în şanse care integrează egalitatea între femei şi bărbaţi în toate domeniile vieţii;
în interesul asigurării unui climat de parteneriat între femei şi bărbaţi, sprijinim însuşirea normelor şi modalităţilor de comportament non discriminativ;
promovăm asumarea de către femei a funcţiilor sociale şi  de viaţă publică.
III. PENTRU OAMENI PROSPERI – PENTRU O COMUNITATE MAGHIARĂ PROSPERĂ 1. Scopurile programului economic al UDMRVrem să ridicăm în mod semnificativ nivelul de trai al populaţiei, să îmbunătăţim condiţiile de trai şi calitatea vieţii,
ne propunem să diminuăm sărăcia,
să creştem şansele de ascensiune,
să creştem numeric şi să fortificăm pătura de mijloc.
Vrem să asigurăm angajaţilor salarii performante, care să-le asigure existenţa,
retribuirea decentă a funcţionarilor publici,
un mediu economic care să atragă investiţii din partea angajatorilor,
locuri de muncă pentru şomeri,
pensii decente pentru pensionari,
un sistem de sprijin avantajos pentru părinţi,
sisteme de finanţare accesibile pentru agricultori,
programe de ajutor social pentru toţi nevoiaşii.
Pentru aceasta, avem nevoie de o economie de piaţă viabilă şi funcţională,
care oferă bazele pentru o dezvoltare susţinută a regiunilor noastre,
stabilizarea democraţiei instituţionale
şi crearea unui stat eficient şi ieftin.
În interesul competitivităţii, pe lângă economia de piaţă funcţională,
este nevoie şi de  forţă de muncă bine pregătită.
Se impune reducerea formalităţilor, trebuie uniformizat sistemul normelor juridice care guvernează funcţionarea întreprinderilor.
O ţară este bogată dacă oferă cetăţenilor ei posibilitatea de a duce o viaţă îmbelşugată.
2. Restructurarea economică şi privatizarea trebuie continuate	Economia de piaţă funcţională este nu numai pretenţia Uniunii Europene sau a Fondului Monetar Internaţional, dar şi temelia vieţii îmbelşugate  a cetăţenilor ţării.
Lipsa de eficacitate a imixtiunii statului în economie, în ultimul deceniu şi jumătate, dovedeşte că statul este obligat să se retragă din economia ţării.
Întreprinderile de stat, care lucrează în pierdere, frânează creşterea economică, reprezintă cauza arieratelor, sunt obstacole în cursa pentru creşterea eficienţei economice.
Ne pronunţăm pentru renunţarea la monopoluri de ramură,
având grijă ca procesul de privatizare să nu conducă la monopoluri private,
pentru continuarea reformei şi a procesului de privatizare în sectorul energetic,
sprijinirea cercetării în sfera privată prin acordarea de avantaje fiscale.
Trebuie terminat procesul de privatizare (inclusiv în domeniul bancar până în 2007). cu asigurarea transparenţei proceselor de postprivatizare.
Trebuie create sistemele de finanţare accesibile, viabile şi transparente având ca obiect creşterea capacităţii concurenţiale a întreprinderilor mici şi mijlocii, dezvoltarea activităţii acestora, sprijinirea ajungerii produselor lor pe pieţele interne şi externe.
Promovăm în mod deosebit asigurarea avantajelor  fiscale, de investiţii şi de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii din domeniul turismului şi al turismului balnear.
Susţinem crearea unui sistem pentru microîntreprinderi şi întreprinderi mici în vederea acordării, în condiţii avantajoase, a unui credit de 5000 de euro pe unitate.
Întreprinderile economice ale tinerilor, la începutul carierei, trebuie încurajate prin credite avantajoase pe termen lung şi prin acordarea de avantaje fiscale.
3. Creşterea economică şi scăderea inflaţiei	În perioada 2004-2008 trebuie asigurată o creştere economică de peste 5% pe an, totalizând 21-22%,
iar deficitul bugetar să fie menţinut sub 3% în condiţii de menţinere a echilibrului macroeconomic.
Urmărim să fie asigurate simultan: creşterea economică susţinută,
reducerea simţitoare a şomajului,
echilibrul monetar,
scăderea treptată a inflaţiei,
precum şi creşterea puterii de cumpărare a salariilor raportate la productivitate, a pensiilor şi a ajutoarelor sociale.
Scăderea inflaţiei este în continuare un scop fundamental.
Economia noastră din 2004 este caracterizată de o inflaţie de sub 10%, aceasta va trebui scăzută anual cu 1,5-2%, până când ajungem la nivelul cerut de aşteptările Uniunii Europene.
4. Reducerea presiunii fiscale	Este obligatorie scăderea fiscalităţii care apasă la limita suportabilităţii, atât asupra angajatorilor cât şi angajaţilor.
Prin lărgirea bazei de impozitare, simultan cu scăderea nivelului impozitelor, se poate restrânge munca la negru, poate fi frânată economia subterană.
Această măsură are ca rezultat venituri sporite pentru vistieria statului şi, în acelaşi timp, creşterea veniturilor angajaţilor şi întreprinderilor.
Trebuie modificat Codul Fiscal, introdus impozitul unic pe venitul global, cuantumul acestuia urmând a fi stabilit între 22-23% şi
redus nivelul impozitului pe profit, în cazul întreprinderilor de la 25% în prezent la 16%.
Reducerea contribuţiilor pentru asigurări sociale de la nivelul actual de 33,25% la 28%,
simplificare modului de plată al acestor taxe, urmând ca plata acestora să se facă printr-o sumă unică şi într-un cont unic, iar defalcarea să fie sarcina autorităţilor fiscale sunt priorităţi pentru noi.
Pe termen mediu este necesar un sistem de impozitare echilibrat, în care cuantumul impozitului pe venitul angajaţilor să fie egal suma rezultată din impozitul pe profit şi impozitul pe dividende.
Prin modificarea Codului Fiscal trebuie schimbat de la 6 luni la 2 ani termenul în care intră în vigoare o dispoziţie care modifică sistemul fiscal, oferind posibilitatea planificării afacerilor de către societăţile comerciale.
Prin reducerea fiscalităţii şi creşterea reală a salariilor, salariul mediu trebuie să se dubleze înainte de aderarea la Uniunea Europeană.
5. Trebuie continuată reforma bugetului de stat	Programele cuprinse în bugetul de stat sunt principalele instrumente ale redistribuirii fondurilor publice;
din această cauză în decizia privind structura teritorială a fiecărui program avem în vedere promovarea, pe lângă principiul solidarităţii regionale, şi a principiului echitabilităţii regionale.
În cazul programelor finanţate din bugetul de stat, în special al celor care privesc dezvoltarea infrastructurală, decizia asupra dezvoltării structurii teritoriale (regionale) nu poate fi prerogativa exclusivă a ministerului de resort.
Se cere mărirea gradului de implicare a judeţelor, respectiv a instituţiilor regionale, în acelaşi timp cu respectarea dreptului de control al parlamentului, acesta fiind un principiu care nu poate fi îngrădit.
Ne propunem urmărirea strictă a realizării programelor, verificarea în mod eficient a spectrului investiţiilor, respectarea procedurilor privind achiziţiile publice, toate acestea fiind mijloace eficiente în lupta împotriva corupţiei.
Sprijinim planificarea bugetară multianuală, în vederea facilitării procesului de execuţie a bugetelor programelor.
6. Politica monetară	Trebuie completate, în continuare, măsurile privind pregătirea uniunii monetare, care au ca scop accederea României în rândul statelor care folosesc moneda euro.
În această privinţă considerăm ca fiind un pas important şi sprijinim introducerea în 2005 a „leului greu”.
Este necesar ca politica monetară să contribuie, şi în continuare, la scăderea inflaţiei şi la stabilitatea şi aprecierea graduală a cursului monedei naţionale în raport cu principalele valute, prin măsurile Băncii Naţionale independente, dar corelate cu măsurile macroeconomice ale Guvernului.
7. Utilizarea fondurilor Uniunii Europene	În pragul aderării la Uniunea Europeană, ţara noastră dispune în anul 2004 de 1,2 miliarde de euro fonduri de preaderare (PHARE, ISPA şi SAPARD).
În 2007 fondurile de care vom putea beneficia se vor ridica la peste 2 miliarde de euro.
Este nevoie de măsuri urgente pentru sporirea capacităţii noastre de absorbţie a acestor fonduri şi pentru asigurarea folosirii lor corecte pe toate nivelele administraţiei publice precum şi în sfera afacerilor.
În bugetul de stat trebuie asigurată contribuţia proprie, în vederea atragerii de fonduri de la Uniunea Europeană.
Pentru acordarea unor credite din care se poate constitui contribuţia proprie a administraţiilor publice locale, sunt necesare fonduri de garantare, iar cele existente trebuie extinse.
Se cere sporirea numărului specialiştilor şi firmelor specializate în elaborarea proiectelor profesioniste de finanţare,
asigurarea accesului la informaţiile privind posibilităţile de finanţare, în mod liber, de către oricine şi fără corupţie,
simplificarea formalităţilor şi minimalizarea obstacolelor administrative.
Administraţiile publice locale trebuie să dispună de pachete „prefabricate” pentru participarea la programele de finanţare care au termen scurt de publicare.
8. Capitalul străin şi parcurile industriale	Infuzia de capital străin este indispensabilă în vederea echilibrării balanţei de plăţi,
precum şi în interesul dezvoltării economice în viitor,
în acelaşi timp locaţiile industriale ale marilor întreprinderi străine şi multinaţionale ar putea juca un rol important în impulsionarea regiunilor economice mai slab dezvoltate.
Politica bine coordonată a guvernului şi a administraţiilor publice locale trebuie să aibă ca rezultat coordonarea teritorială a marilor investiţii.
În dezvoltarea echitabilă a regiunilor, un punct important îl reprezintă sistemul parcurilor industriale.
U.D.M.R. sprijină finanţarea realizării parcurilor industriale din bugetul de stat şi din fonduri europene.
Sprijinim realizarea a 200 de parcuri industriale până în anul 2008, precum şi dezvoltarea sistemului naţional al acestora.
Urgentăm dezvoltarea reţelei de autostrăzi, a drumurilor naţionale şi drumurilor publice.
Susţinem în mod deosebit înfiinţarea de parcuri industriale cu investiţii green-field.
În acelaşi timp, în urma restructurărilor intervenite în marile zone industriale, se impune de a se analiza de la caz la caz rentabilitatea folosirii şi recondiţionării infrastructurii existente.
Sprijinim înfiinţarea parcurilor industriale care folosesc forţă de muncă inovatoare, bine pregătită logistic
pentru ca întreprinderile mici şi mijlocii, care îşi stabilesc sediul pe aceste amplasamente, să devină furnizorii indispensabili ai marilor concerne multinaţionale.
9. Finanţele publice locale	Administraţiilor publice locale trebuie asigurată o cotă mărită  din GDP.
Descentralizarea administrativă şi transferarea sarcinilor în sfera de competenţă locală trebuie urmată de descentralizarea financiară, în acelaşi timp urmând să fie atribuite pe plan local noi resurse de finanţare.
Trebuie modificată Ordonanţa de urgenţă nr. 45/2003 referitoare la finanţele publice locale.
Este necesară modificarea metodologie de calcul a sumelor pentru echilibrarea bugetelor locale, asigurând competenţele decizionale în conformitate cu principiul subsidiarităţii.
10. Protecţia producătorilor agricoli	Protecţia terenurilor agricole	Promovăm:elaborarea legii care să reglementeze vânzarea-cumpărarea, parcelarea şi schimbul terenurilor agricole conform unui plan elaborat astfel, încât terenul agricol să beneficieze de protecţie şi după aderarea la Uniunea Europeană şi să prevenim cumpărarea terenurilor în vederea speculei;
introducerea subvenţiei pentru repaosul terenurilor agricole în cazul fermelor mari;
stabilirea mărimii suprafeţei de teren supusă în mod obligatoriu stării de repaos, care este de 10% din suprafaţa de teren cultivată şi care beneficiază de subvenţie;
susţinem cu tărie terminarea, într-un termen cât mai scurt, retrocedării terenurilor agricole colectivizate.
Întărirea societăţii producătorilor agricoli	Uniunea noastră va face demersuri hotărâte pentru implementarea în mod just, rapid şi fără echivoc a legilor privind terenurile agricole
şi va lua atitudine faţă de cei care întârzie restabilirea completă a proprietăţii particulare.
Este nevoie de: un sistem de subvenţionare transparent, verificabil, permanent, just în conformitate cu normele Uniunii Europene pentru producătorii agricoli (aplicarea legii nr. 454 din 2003);
un sistem de subvenţionare al prelucrătorilor primari (în special prelucrătorii de lână (Ciuc), in şi cânepă);
elaborarea un sistem de subvenţionare cu proceduri administrative simplificate destinat micilor producători agricoli;
acordare a subvenţiilor anuale pentru micii producători agricoli, indiferent de mărimea terenului agricol sau a numărului de animale, în valoare minimă de 1200 de euro;
realizarea stabilimentelor necesare de depozitare pentru crescătorii de bovine, ovine şi capre;
asigurarea consilierii de specialitate gratuită;
susţinerea întreprinzătorilor particulari în vederea achiziţionării de echipamente necesare pentru laboratoarele de verificare a calităţii produselor alimentare;
reînnoirea, în zonele de cultură viticolă tradiţională, a plantaţiilor de vie şi introducerea noilor tehnologii de viticultură;
înfiinţarea creditelor preferenţiale pe termen lung în vederea împăduririi terenurilor agricole ieşite din circuitul agricol;
implementarea liniilor de produse de la producţie până la valorificare;
permanentizarea consultărilor cu organizaţiile civile profesionale în legătură cu problemele politicii agrare naţionale.
Dezvoltarea gospodăriilor familiale	Avem în vedere:elaborarea legii privind gospodăriile familiale, care creează  posibilitatea realizării unui sistem avantajos de creditare agrară;
introducerea posibilităţii pentru familiile fără capital ca aceştia să poată cumpăra prin credit bancar teren agricol de până la 60 de hectare, respectiv amplasamente până la valoarea de 1 miliard de lei, cu termen de rambursare de 5-10 ani şi cu termen de graţie de 1 an, iar 50% din valoarea dobânzii să fie suportată de către stat.
11. Competitivi în Europa	Pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană	Obiectivele noastre sunt:asigurarea capitalului iniţial pentru tinerii întreprinzători agricoli, subvenţionarea nerambursabilă a 25% din preţul de cumpărare a terenului agricol sau a anexelor gospodăreşti;
sprijinirea perfecţionării şi reconversiei profesionale (activitate care poate fi asumată, în urma unor cereri de finanţare, de instituţii de perfecţionare agrare şi alte instituţii având ca obiect de activitate instruire a adulţilor);
dezvoltarea agroturismului şi a cooperativelor meşteşugăreşti prin subvenţii şi proiecte de finanţare;
crearea legii cadru a cooperativelor;
realizarea inventarierii efectivelor de animale conform standardelor europene în vederea creării condiţiilor pentru obţinerea de subvenţii;
realizarea registrului de producători în vederea obţinerii de subvenţii agricole;
modernizarea şi dezvoltarea cadrului instituţional în vederea obţinerii de subvenţionări europene şi interne, crearea camerelor de agricultură;
sprijinirea realizării sistemului statisticii agrare şi a prestării de servicii informaţionalizate;
urgentarea şi sprijinirea înfiinţării cooperativelor de producţie şi valorificare în sectorul legumiculturii şi a pomiculturii;
sprijinirea de către statul român a funcţionării organizaţiilor profesionale, de specialitate şi a organizaţiilor neguvernamentale reprezentative în vederea preluării de către acestea a unor prerogative ale statului chiar înainte de aderarea la Uniunea Europeană.
Pentru o piaţă previzibilă de produse 	Preconizăm:introducerea sistemului subvenţionat de achiziţionare a cerealelor, cartofului, bovinelor, ovinelor şi caprelor precum şi a produselor de lactate;
modificarea şi aplicarea legii privind piaţa agrară;
reglementarea pieţei zahărului (modalitate de apărare împotriva importului dintr-o ţară terţă, sprijinirea exportului, intervenţia statului în achiziţionare, sistemul de cote, încheierea unor înţelegeri între producători şi prelucrători);
sprijinirea exportului produselor agricole, introducerea prefinanţării rambursării.
12. Egalitatea de şanse pentru fiecare regiune	Dezvoltare regională eficientă	România nu are un pachet eficient de legi referitor la dezvoltarea regională.
Este anevoioasă formarea cadrul instituţional privind supervizarea Bazelor Structurale ale Uniunii Europene.
România nu are un cadru sistematic coerent privind politica regională, rolul regiunilor se rezumă, în primul rând, la îndeplinirea ideilor trasate de puterea centrală.
Politica regională în România nu respectă principiile subsidiarităţii, descentralizării şi a parteneriatului.
Politica regională a României nu duce la diminuarea inegalităţii în dezvoltarea şi scăderea diferenţelor între regiunile actuale.
Actuala lege, privitor la regiunile de dezvoltare, nu ia în considerare că, datorită specificului geografic, socio-economic, istoric, cultural sau din punctul de vedere al mediului, s-au format deja în mod spontan regiuni istorice, în schimb creează artificial noi regiuni ale căror existenţă, datorită motivelor menţionate, nu se justifică în nici un fel.
Uniunea Democrată Maghiară din România va iniţia discutarea unui proiect de lege propriu privind dezvoltarea şi sistematizarea regională.
Scopul nostru este crearea unui cadru legal pentru dezvoltarea regională,
care:pe de o parte trasează graniţele noilor regiuni de dezvoltare având în vedere relaţiile statornicite datorită specificului geografic, socio-economic, istoric cultural şi din punctul de vedere al mediului
pe de altă parte serveşte realizarea scopurilor propuse de Actul Constitutiv al Comunităţii Europene.
Vrem să schimbăm politica regională actuală sortită eşecului, bazată pe centralizare şi care doreşte sistarea relaţiilor tradiţionale, cu una care are la bază relaţiile dezvoltate de-a lungul istoriei şi un adevărat parteneriat voluntar.
Scopul nostru primordial este realizarea unei regiuni de dezvoltare echitabilă pentru judeţele Covasna-Harghita-Mureş.
Dezvoltarea rurală urgentăm elaborarea legislaţiei specifice mediului rural, cum ar fi succesiunea terenurilor, parcelarea, regulile privind despăgubirea în urma pagubelor cauzate de animale sălbatice;
sprijinim în continuare fortificarea silviculturii particulare, în acest sens vom elabora modificările în legislaţia actuală;
sprijinim lărgirea posibilităţilor obţinerii de venituri în mediul rural, dezvoltarea agriculturii şi creşterii animalelor, cultivarea plantaţiilor specifice climatului unei zone;
considerăm necesară construirea centrelor de consiliere şi pregătire pentru proiecte de finanţare rurale; trebuie asigurate condiţiile înfiinţării acestora;
iniţiem înfiinţarea, din fonduri guvernamentale, ale centrelor rurale de recalificare profesională,  care au ca scop reconversarea potrivită a forţei de muncă din mediul rural şi creşterea nivelului de pregătire profesională;
în perioada imediat următoare avem ca scop organizarea sistemului de administrator comunitar rural, crearea unei legi care să asigure înfiinţarea şi funcţionarea acestui serviciu;
sprijinim acordarea de credite preferenţiale pentru construirea de locuinţe precum şi construirea de locuinţe de serviciu, pentru ca tinerii intelectuali să se stabilească în mediul rural.
Organizarea teritorială modernăUniunea Democrată Maghiară din România va iniţia dezbaterea în Parlament a propriului proiect de lege privind organizarea şi dezvoltarea teritorială;
scopul nostru este modernizarea infrastructurii rurale – şosele, apa curentă, gaz, sistemul de canalizare etc. – cu accent special pe infrastructura necesară agriculturii;
sprijinim crearea stabilimentelor de irigaţie şi de apă, modernizarea celor existente;
vom iniţia protecţia şi menţinerea valorilor culturale ale mediului rural, investiţii care îmbunătăţesc imaginea satului şi a mediului înconjurător, menţinerea funcţiilor tradiţionale economice şi comunitare, precum şi introducerea unora noi.
Protecţia naturii şi a mediului înconjurătorsusţinem elaborarea unei concepţii privind agricultura rurală (infrastructură, servicii, gospodărirea mediului, ecologia mediului) şi a unei strategii privind mediul agrar;
în vederea realizării unui mediu rural sănătos vom dezvolta sistemele de finanţare destinate investiţiilor care asigură apă potabilă pentru locuitorii din mediul rural, sisteme de canalizare pentru colectarea apei reziduale, sistem de colectare ecologică ale deşeurilor menajere şi care reduc pericolul de inundaţii;
vom înfiinţa mesele rotunde „verzi” la nivelul fiecărui judeţ, în care vor fi reprezentate administraţiile publice locale, întreprinzătorii, autoritatea pentru protecţia mediului, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale „verzi”;
comitetul va avea un rol important în formarea unei gospodăriri care protejează mediul;
datoria noastră este ca elementele protecţiei mediului să fie implementate în normele juridice;
urgentăm elaborarea şi aplicarea legii privind protecţia solului;
stimulăm ideea conform căreia sumele rezultate din amenzi privind protecţia mediului să fie colectate într-un fond special de sine stătător, din care să fie subvenţionate programe de protecţia mediului;
susţinem ca strategiile privind dezastrele naturale să fie în concordanţă cu evenimente reale;
iniţiem elaborarea unei strategii privind protecţia naturii şi a mediului în bazinul Carpaţilor;
Uniunea Democrată Maghiară din România vrea să participe în mod activ la realizarea programului „dezvoltare rurală viabilă” sprijinită şi de Uniunea Europeană;
sprijinim semnarea de noi acorduri internaţionale care vizează menţinerea echilibrului ecologic al Planetei;
considerăm importantă asigurarea contribuţiei proprii din fonduri de finanţare în vederea participării la proiecte finanţate de Uniunea Europeană privind protecţia mediului;
urgentăm elaborarea legii privind protecţia mediului şi instituţionalizarea parcurilor naţionale ca autorităţi cu responsabilităţi concrete în domeniul protecţiei mediului;
urgentăm separarea clară a celor două domenii: protecţia mediului şi protecţia naturii; nu suntem de acord ca oficiile judeţene pentru protecţia mediului să răspundă pentru problemele privind protecţia naturii;
urgentăm sprijinirea reabilitării mediului.
IV. AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIILOR  PUBLICE ÎN SLUJBA CETĂŢENILOR	Într-un stat de drept, autonomia locală se realizează prin autorităţile administraţiei publice – consiliile judeţene şi locale –, considerate pilonii democraţiei.
Ele nu sunt doar instituţiile autonome locale al exercitării puterii, ci şi instituţiile menite să rezolve problemele locale de interes general.
Prin activitatea lor, sprijinindu-se pe organizaţiile civile, pot fi intermediari între societate şi stat.
Obiective, sarcini:deciziile să fie luate la nivelul la care  îşi exercită efectul;
este necesară înfăptuirea independenţei financiare a sistemului administraţiilor publice locale, deoarece administraţiile publice locale pot fi autonome doar dacă nu depind financiar de puterea centrală;
prin înfiinţarea administraţilor publice regionale dorim să obţinem descentralizarea puterii guvernamentale;
aceste administraţii publice regionale trebuie să dispună, pe lângă fondurile nemijlocite destinate dezvoltării regionale, şi de resursele financiare necesare sprijinirii instituţiilor de ocrotire a sănătăţii, politicilor locale de ocupare a forţei de muncă şi agriculturii.
trebuie creată posibilitatea finanţării comune de mai multe administraţii publice a instituţiilor culturale de interes regional, iar din bugetul central să fie acordată acestui scop o subvenţie proporţională;
terenurile intravilane aflate în proprietate statului trebuie transferate în posesia administraţiilor publice locale
transferarea în posesia administraţiilor publice locale a tuturor clădirilor cu destinaţia iniţială militară care nu sunt utilizate în prezent;
prefectul trebuie să devină funcţionar public, pentru a nu fi un instrument al presiunii politice; atribuţiile sale trebuie limitate la controlul legalităţii;
în cadrul sistemului de impozitare trebuie luată decizia ca 15% din TVA să rămână la dispoziţia administraţiilor publice locale;
este necesară pregătirea administraţiilor publice locale pentru integrarea în Uniunea Europeană şi asigurarea resurselor financiare care să sprijine aceste pregătiri;
în cazul sarcinilor şi competenţelor transferate administraţiilor publice locale (sănătatea, protecţia copilului, îngrijirea persoanelor cu nevoi speciale etc.), pe lângă asigurarea resurselor financiare, garantate prin lege, să fie acordat administraţiilor publice locale dreptul de supraveghere şi control asupra conducerii acestor instituţii (numirea conducătorilor de instituţie):
trebuie asigurate resursele necesare îndeplinirii acestor sarcini, iar sistemul trebuie să devină previzibil;
acordăm importanţă demilitarizări pompierilor şi a jandarmeriei, subordonării organelor pentru situaţii de urgenţă (pompierii, apărarea civilă, salvarea) administraţiilor publice locale şi judeţene;
este necesară elaborarea unui program naţional privind construcţia de piscine acoperite, până în anul 2008, în localităţile cu populaţie de peste 10000 de locuitori;
vom iniţia programul naţional „Societatea informaţională în mediul rural”
susţinem realizarea bazelor de date informatizate unitare ale primăriilor, în vederea micşorării duratei rezolvării problemelor cetăţenilor;
ne pronunţăm pentru generalizarea sistemului „ghişeului unic”
este necesară modificarea sistemului de întreţinere a drumurilor în sensul repartizării proporţionale pentru judeţe a fondului de drumuri rezultat din taxa inclusă în preţul benzinei;
ne angajăm să elaborăm şi să înaintăm Parlamentului proiectului de lege privind societăţile de interes public (care nu sunt organizaţii neguvernamentale, nici societăţi comerciale, ci persoane juridice cu statut special).
V. PENTRU SOCIETATEA CIVILĂ LIBERĂ1. Cetăţeni liberiCa cetăţeni liberi putem exista şi activa în calitatea noastră de membru al unei comunităţi numai dacă ne creăm independenţa economică şi dacă ne asumăm tot ceea ce se defineşte generic ca responsabilitate socială.
În acest proces societatea civilă şi sfera politică se întăresc şi se completează reciproc.
2. Parteneriatul civilUniunea noastră este parteneră în procesul dezvoltării societăţii civile, ceea ce înseamnă responsabilitate comună şi colaborare.
3. Parteneriatul veridic pentru înfiinţare sistemului instituţional autonom al comunităţii noastreÎn cursul ultimilor 15 ani, prin mişcarea noastră autoorganizatoare de construcţie socială, am creat temeliile celor de mai sus.
Cele aproape trei mii de asociaţii civile şi fundaţii sunt capabile să întregească sistemul instituţional al existenţei comunitare autonome.
4. Cedarea unor prerogative ale statului organizaţiilor societăţii civileCrearea condiţiilor modernizării este parte integrantă a dezvoltării societăţii noastre civile.
În democraţia modernă statul cedează organizaţiilor civice prerogativele lui din diferitele domenii ale vieţii sociale (probleme sociale, economice, de dezvoltare teritorială).
În consecinţă, societatea noastră civilă trebuie să devină capabilă ca, prin organizaţiile sale, să umple vidul creat prin retragerea statului.
Sfera civilă încă de pe acum este în stare să gestioneze cu eficienţă dovedită un număr însemnat de sarcini comunitare, care în prezent sunt satisfăcute de către stat cu eficienţă redusă şi cu rezultate mediocre.
5. Mai mulţi bani pentru organizaţiile civileObţinerea independenţei faţă de stat, funcţionarea fără piedici şi dezvoltarea reclamă constituirea fondurilor financiare adecvate.
Uniunea Democrată Maghiară din România militează pentru înfiinţarea în România a sistemului fundaţiilor de utilitate publică, în interesul instituţionalizării sistemului de finanţare indirectă a organizaţiilor civile.
Ne pronunţăm pentru modificarea Ordonanţei Guvernamentale nr. 26/2000 privind asociaţiile şi fundaţiile, dezbaterea ei în Parlament şi legiferarea acesteia.
6. Formarea modelului de autosusţinereSusţinem implementarea modelului de autosusţinere în practica construcţiei sociale.
Bazându-ne pe posibilităţile de finanţare ale societăţii în propăşire, iniţiem înfiinţarea, din donaţii publice, a unor fonduri de sprijin, care vor deveni componente semnificative ale sistemului de finanţare indirectă a organizaţiilor civile.
7. Participarea societăţii civile în repartizarea resurselorAcordăm o importanţă deosebită asigurării reprezentării, şi în continuare, a societăţii civile în corpurile care se ocupă de repartizarea banilor publici şi ai celor proveniţi din fondurile fundaţiilor, la fel, şi mobilizării surselor proprii.
În cadrul Fundaţiei „Communitas” vom crea un sistem normativ de sprijin, având ca scop asigurarea funcţionării continue a organizaţiilor civile persoane juridice, cu raza de activitate naţională.
8. Sprijinirea organizaţiilor civile de către comunitate	În interesul sporirii capacităţii funcţionale ale organizaţiilor civile este nevoie necondiţionat de înfiinţarea unui sistem de finanţare directă, apolitică, centrată pe performanţă.
Ca rezultat al iniţiativei grupurilor parlamentare U.D.M.R., noul Cod fiscal garantează dreptul angajaţilor să ofere organizaţiilor civile înregistrate o cotă de 1 la sută din impozitul lor pe venit global; susţinem mărirea acestei proporţii la 2 la sută.
În 2005, primul an de aplicare, vom urmări cu atenţie sporită aplicarea acestei prevederi legale
Milităm pentru retrocedarea fără întârziere şi într-o proporţie cât mai mare a fostelor proprietăţi private şi comunitare maghiare.
În interesul susţinerii financiare a sferei civile este nevoie de modificarea reglementării actuale a sponzorizării, în sensul ca contribuabilii să fie interesaţi efectiv de aceste acte de donaţie şi de acordarea unui sprijin real organizaţiilor civile liber alese de ei.
9. Integrare sferei civile în Uniunea Europeană Aderarea la Uniunea Europeană deschide sferei civile posibilitatea accesului la fondurile comunitare şi  a participării în reţele europene.
U.D.M.R prin sistemul său de relaţii sprijină ca proiectele organizaţiilor noastre civile să devină cunoscute pe nivel european, să adere la reţelele internaţionale.
În ceea ce priveşte accesul la fondurile de proiecte, vom crea posibilităţile, în colaborare cu partenerii noştri, pentru pregătire corespunzătoare a conducătorilor organizaţiilor civile, în interesul elaborării unor proiecte de calitate.
Iniţiem înfiinţarea fondurilor centrale menite să asigure contribuţiile proprii necesare proiectelor adresate Uniunii Europene.
10. Manifestarea unitarăSuccesul integrării europene este condiţionată de manifestarea unitară a tuturor grupărilor sociale pe scena uniunii, în timp ce şi punctele se vedere se apropie între ele.
Această apropiere serveşte, concomitent, atât interesele partidelor, cât şi interesele societăţii civile, ea fiind chezăşia viitorului nostru de succes şi una dintre sarcinile cele mai importante a sferei politice şi a sferei civile în deceniile viitoare.
VI.	“COMUNITATE DE OAMENI CULTIVAŢI”(Să fim competitivi în Europa)Reţea instituţională autonomă de învăţământ maghiar
cea mai importantă sarcină o constituie lărgirea, pe calea realizării autodeterminării comunitare, a reţelei instituţionale autonome de învăţământ în limba maternă care să funcţioneze în autoguvernarea noastră.
2.	Nici un elev maghiar să nu fie nevoit să  frecventeze o şcoală cu altă limbă de predaretrebuie descentralizată administrarea instituţiilor de învăţământ şi modernizat sistemul de finanţare a instituţiilor şi elevilor, trebuie să întocmim, pe baza datelor demografice, harta reţelei şcolare maghiare din Transilvania.
(În spiritul normelor europene şi conform legilor de constituire firească a microregiunilor, vom face propuneri pentru înfiinţarea de centre şcolare gimnaziale şi liceale de stat şi confesionale şi pentru asigurarea învăţământului primar în toate localităţile locuite şi de maghiari;
trebuie să înfiinţăm grădiniţe şi şcoli cu predare în limba maghiară în cât mai multe localităţi (de ex. la Huedin şi Cehu Silvaniei).
3.	Să creăm condiţii pentru funcţionarea şi activitatea calitativă a instituţiilor şcolare maghiare
stabilim ca o obligaţie a reprezentanţei noastre în administraţia locală să considere ca o obligaţie prioritară susţinerea şcolilor, crearea  resurselor umane şi infrastructurale necesare unui învăţământ de calitate (construirea de locuinţe pentru profesori, plata unor ajutoare de instalare, aprovizionarea cu materiale didactice auxiliare necesare în procesul instructiv-educativ, întreţinerea clădirilor etc.);
susţinem ca administraţiile locale să angajeze în aparatul administrativ referenţi de specialitate în domeniul învăţământului;trebuie să se facă totul pentru recucerirea prestigiului învăţământului vocaţional prin diversificarea şi popularizarea ofertei şcolilor profesionale şi de meserii din judeţe;
susţinem înfiinţarea de instituţii de învăţământ alternative (Waldorf, Freinet, Step by step etc.).
Să păstrăm în comunitatea noastră copiii din zonele culturale periclitate 	Pentru comunităţile din zonele culturale deosebit de periclitate, U.D.M.R. construieşte un sistem special de sprijinire, prin coordonarea raţională a fondurilor bugetare, ale administraţiilor locale şi ale fundaţiilor.
Scopul nostru este:stimularea construirii sistemului de şcoli-internate pentru elevii din diaspora internă;
organizarea sistematică a concursurilor de cereri de finanţare pentru sprijinirea navetei elevilor şi cadrelor didactice şi pentru compensarea chiriilor pedagogilor;
crearea unui sistem de burse pentru elevii cu situaţie socială defavorizată şi cei excepţional dotaţi din mediul rural;
controlul strict al respectării prevederilor legale privitoare la finanţările complementare  în cazul instituţiilor sub numărul minim de elevi.
Să creăm condiţii de trai echitabile pentru cadrele noastre din învăţământ
vom susţine în forul legislativ îmbunătăţirea remuneraţiei cadrelor didactice şi  personalului auxiliar din învăţământ pentru ca salariaţii din acest sector să poată trăi în condiţii decente.
Pentru realizarea autonomiei învăţământului superior în limba maternă
continuăm lupta noastră pe plan politic pentru crearea condiţiilor legale adecvate pentru înfiinţarea universităţii maghiare de stat independente;
în universităţile de stat trebuie să creăm cadrul legal pentru crearea condiţiilor instituţionale ale autonomiei învăţământului  în limba maternă;
sprijinim funcţionarea universităţii maghiare finanţată de fundaţii: ne vom strădui să  obţinem pentru ea finanţarea din bugetul de stat;
trebuie să implementăm principiul complementarităţii: instituţiile de stat şi cele finanţate de fundaţii să asigure o ofertă cât mai largă a pregătirii în ramurile deosebit de importante;
ne angajăm să sprijinim acreditarea universităţilor finanţate de fundaţii.
Nivel competitiv de cunoaştere în învăţământul superior
continuăm eforturile pentru lărgirea ofertei de instruire în reţeaua de învăţământ superior de stat cu accent special pe domeniile considerate în societatea secolului XXI ca ramuri motoare ale economiei, adaptate la piaţa forţei de muncă şi care asigură integrarea în societatea informaţională;
dăm tot sprijinul, pe planul politicii în domeniul învăţământului şi pe plan legislativ, în cadrul restructurării instituţionale, liniilor  de instruire în limba maghiară în procesul de la Bologna, pentru a asigura întreaga gamă de specialişti în limba maternă,
iar în reforma pregătirii cadrelor didactice să creăm premizele ce permit asigurarea calităţii procesului instructiv şi înfiinţarea sistemului de specializare adaptat reţelei învăţământului public.
8.	Să înfiinţăm instituţiile civice de sprijinire a învăţământului
în colaborare cu fundaţiile civile, vom crea un sistem de subvenţionare şi de concursuri pentru finanţare în măsură să ajute înfiinţarea unor instituţii civice necesare pentru crearea condiţiilor sociale echitabile pentru cadrele didactice;
în cadrul cercetării ştiinţifice autohtone susţinem în mod prioritar sprijinirea activităţii instituţiilor care asigură cercetarea orientată pe teme legate de identitatea maghiară.
9.	Securitate socială pentru elevii şi studenţii noştri
în cadrul subvenţiilor din fonduri ale fundaţiilor şi din străinătate, trebuie să creăm pentru cadre didactice şi tinerii studioşi un sistem adecvat de burse şi de suplimentare a salariilor.
10. Egalitate de şanse pentru toţi elevii maghiari
Grupul parlamentar al U.D.M.R. elaborează un proiect de lege privind modificarea legii învăţământului în vigoare pentru ca:disciplinele Geografia României şi Istoria românilor să fie predate în limba maternă;
disciplina Limba şi literatura română să fie predată şi studiată la toate nivelele învăţământului public pe baza unor programe şi manuale speciale care ţin seama de specificul învăţământului în limba maternă maghiară.
11. Egalitate de şanse pentru toate cadrele didactice maghiare
grupul parlamentar al U.D.M.R. elaborează proiectul de modificare a legii privind statutul personalului didactic pentru ca salariile educatoarelor, respectiv ale învăţătorilor care predau în limba maghiară (minorităţii naţionale) să reflecte plusul de timp de lucru ce decurge din predarea, în instituţiile noastre de învăţământ, a limbii române.
12.	Să dezvoltăm cadrul învăţământului pentru ceangăii maghiari
reprezentanţa noastră publică creează condiţiile lărgirii cadrului învăţământului pentru ceangăii maghiari;
demarează pregătirile pentru înfiinţarea instituţiilor de sine stătătoare ale ceangăilor maghiari.
VII.	CULTURĂ MAGHIARĂ – CULTURĂ EUROPEANĂDezvoltarea sistemului instituţiilor culturale proprii
elaborăm şi dezvoltăm sistemul juridic şi instituţional al autonomiei culturale;
stimulăm păstrarea valorilor locale, aplicarea principiului localizării în viaţa noastră culturală;
asigurăm un sprijin permanent pentru dezvoltarea reţelei instituţiilor comunitare, civile autoorganizate;
sprijinim instituţionalizarea relaţiilor de parteneriat interetnic, a schimbului de valori culturale.
2.	Legi pentru societate, pentru cultură
Obiectivele noastre sunt:elaborarea şi adoptarea de către parlament a legii cărţii;
adoptarea în parlament a unei legi a teatrelor, finalizată cu participarea celor interesaţi (conducători de instituţii teatrale, sindicate);
modificarea legii sponzorizării: creşterea limitei maxime a sumelor deductibile din impozitul pe profit pentru finanţări de interes public (cum este şi cea a culturii);
modificarea codului fiscal: taxa pe valoarea adăugată (TVA) pentru produsele culturale, cât şi pentru materialele specifice necesare producerii lor să fie de 5%;
posibilitatea de scădere din baza de impozitare a sumelor cheltuite pentru întreţinerea, restaurarea monumentelor aflate în proprietate particulară şi a obiectelor de artă aflate în patrimoniul naţional, respectiv proprietarii să primească şi un sprijin material.
3.	Mai mulţi bani culturii, pentru cultură
Finanţarea nediscriminatorie, respectiv subvenţionarea din bugetul de stat (central), judeţean, local a instituţiilor noastre culturale şi a organizaţiilor civile, corespunzător ponderii noastre numerice, pe baza principiului echităţii;
o atenţie prioritară trebuie acordată restructurării sistemului de finanţare a culturii şi prin introducerea aşa numitei finanţării “pe patru piloni” –  din bugetul central, judeţean, local şi din bugetul fundaţiilor publice;din capitolul cultură al bugetului anual al administraţiei locale trebuie separată suma de alocat pentru nevoile şi obiectivele culturale ale minorităţii locale;
guvernul să acopere integral sau parţial partea proprie a instituţiilor artistice, a fundaţiilor civile active în cazul proiectelor de finanţare europene vizând investiţii în informatizare şi dezvoltare tehnologică etc.
4.	Protecţia celor ce lucrează în cultură, pentru cultură
elaborarea unui sistem special de protecţie socială, adaptat la specificul muncii creatoare;
în arta interpretativă, pentru perioadele dintre două contracte, asigurarea unui salariu minim de stat din fondurile centrale de şomaj;
compensaţii  băneşti pentru acei lucrători din mass media care sunt disponibilizaţi ca urmare a schimbării patronului sau a orientării politice a redacţiei.
5.	Cultivarea neîngrădită a culturii în limba maternă
trebuie să se asigure practicarea culturii în limba maternă şi în instituţiile culturale de stat;
în muzeele judeţene şi locale trebuie să se asigure păstrarea calificată şi îmbogăţirea continuă a colecţiilor existente de artă plastică, de istorie, etnografice etc., şi prin alocarea unor fonduri bugetare separate în acest scop;
în aceste instituţii trebuie să se asigure, peste pragul de 20% obligatoriu pentru instituţiile publice, inscripţionarea multilingvă (între care şi în maghiară), precum şi cataloage şi afişe în aceste limbi;
trebuie să se respecte obiectivitatea istorică;
trebuie să se creeze fonduri financiare corespunzătoare pentru asigurarea prelucrării calificate, îmbogăţirea şi expunerea fondului aparţinând culturii minoritare;
trebuie asigurat un număr  corespunzător de specialişti aparţinând minorităţii naţionale respective.
6.	Păstrarea documentelor scrise ale istoriei noastre este obligaţie
în centrele judeţene din Transilvania pentru asigurarea gestionării şi prelucrării ştiinţifice a colecţiilor trebuie angajaţi şi cercetători maghiari şi germani;
trebuie să se asigure cercetătorilor noştri accesul liber la întregul fond arhivistic;
trebuiesc redate în totalitate şi integral foştilor proprietari  (parohii, consilii locale etc.) prin modificarea legii arhivelor, fondurile dislocate (”naţionalizate”), registrele de stare civilă întocmite în limba maghiară, documentele locale, arhivele de odinioară ale organizaţiilor civile, colecţia publică a Societăţii Muzeului Ardelean.
Cartea să fie accesibilă tuturor
În acest scop susţinem:reducerea la 5% a taxei pe valoare adăugată pentru producţia de carte şi desfacerea cărţii, la fel ca în ţările membre ale U.E.;
asigurarea subvenţiei de stat din fonduri bugetare alocate producţiei editoriale a minorităţilor precum şi pentru dezvoltarea reţelelor de distribuţie a cărţii;
înfiinţarea şi funcţionarea unei reţele distincte de distribuţie a cărţii maghiare în Transilvania;
asigurarea unor fonduri  în sistem de proiecte de finanţare pentru sprijinirea editării de carte minoritară şi a acţiunilor de popularizare a acestor cărţi;
asigurarea condiţiilor de participare a editurilor maghiare din România în acţiunile de coeditare şi schimb de carte prevăzute în acorduri bilaterale interstatale;
asigurarea din buget a surselor pentru achiziţionare de carte în vederea completării fondului de carte al bibliotecilor (universitare, academice, judeţene, orăşeneşti, comunale);
alocarea unor fonduri financiare echitabile (proporţional cu procentajul numeric) din bugetul judeţean şi local pentru sporirea fondului de carte în limba maghiară;
în acest scop susţinem alocarea unei sume corespunzătoare conform unui sistem de finanţare ce urmează să fie elaborat în cadrul Fundaţiei Communitas;
în vederea sporirii, folosirii şi  gestionării calificate a fondului de carte maghiară din biblioteci: angajarea de personal de specialitate de naţionalitate maghiară, pregătirea şi specializarea lor.
Lărgirea continuă a reţelei noastre de instituţii autonome
înfiinţarea Fondului Naţional Cultural Maghiar din donaţii publice, cu atragerea mecenaturii;
înfiinţarea Fondului Literar Maghiar din Transilvania care să intre în rândul organizaţiilor care se ocupă de problemele drepturilor de autor (dobândind calitatea de membru al O.R.D.A.), asigurarea pentru acest fond a unui procent de 7% din banii care intră în contul COPYRO;
înfiinţarea Muzeului de Artă Modernă Contemporană Maghiară din Transilvania şi a Centrului Informaţional.
Libera exprimare a opiniilor şi accesul la informaţie sunt drepturi fundamentale ale noastre
În acest scop:U.D.M.R. se pronunţă pentru crearea condiţiilor pentru aplicarea legii informaţiei publice, respectiv lărgirea sferei informaţiilor publice;
presa de limbă maghiară trebuie să beneficieze din fondurile financiare oficiale, guvernamentale alocate în acest scop cel puţin în proporţie egală cu ponderea numerică a comunităţii noastre naţionale;
trebuie să solicităm în continuare ca timpul de emisie în limba maghiară al posturilor publice naţionale şi regionale de radio şi televiziune să fie stabilit conform proporţiei populaţiei maghiare, aceste emisiuni să fie lărgite treptat şi programate într-un interval orar cât mai favorabil;
trebuie să ne asigurăm şi în continuare o reprezentare cât mai eficientă în Consiliul Naţional al Audiovizualului;
trebuie să urgentăm înfiinţarea unei redacţii maghiare în cadrul postului public TVR Cultural;
ne propunem ca obiectiv înfiinţarea studiourilor publice de radio şi televiziune finanţate din buget care să emită în limba maghiară pe tot parcursul zilei;
Uniunea noastră susţine apariţia şi funcţionarea unor prestatori maghiari din Transilvania de ziare on-line şi pagini web
; trebuie să înfiinţăm reţeaua de difuzare a presei maghiare în întreaga ţară;
trebuie susţinută în continuare înfiinţarea studiourilor locale de radio şi televiziune şi organizarea lor într-o reţea naţională;
trebuie urgentată în continuare acordarea de cât mai mari facilităţi pentru trimiterile poştale de presă şi carte;
trebuie susţinută creşterea contribuţiei redacţiilor maghiare din România la realizarea programelor regionale ale mediilor publice ungare care emit prin satelit.
Monumentele noastre constituie un tezaur comun, protecţia lor este o obligaţie
În acest scop:trebuie întocmite cadastrul naţional şi harta valorică a patrimoniului nostru cultural (inclusiv monumentele);
milităm în continuare pentru ca în domeniul protecţiei monumentelor să beneficiem în mod proporţional din  fondurile bugetare în vederea inventarierii, îngrijirii şi restaurării monumentelor legate de trecutul comunităţii naţionale maghiare din România;
trebuie întocmită şi în acest domeniu lista noastră de priorităţi;
trebuie urgentată restaurarea completă cât mai grabnică a statuii ecvestre a lui Matei Corvin din Cluj, restabilirea stării iniţiale a Pieţii Libertăţii cu participarea unor specialişti maghiari şi români recunoscuţi pe plan internaţional;
în acest scop este necesar să se aloce suma necesară din bugetul central, şi trebuie convins guvernul ungar să sprijine şi material finalizarea cât mai grabnică a lucrărilor;
având în vedere desele profanări ale cimitirelor noastre şi deteriorările aduse locurilor noastre de pietate cu valoare de monument, urgentăm adoptarea unei legi care asigură păstrarea şi cinstirea memoriei celor decedaţi, afirmarea destinaţiei lor ca locuri de pioasă amintire, precum şi dezvoltarea culturii cimitirelor şi a înmormântării;
11.Lupta  împotriva izolării în diasporă
Pentru păstrarea identităţii maghiare a celor care trăiesc în diasporă:
trebuie să constituim un fond distinct pentru sprijinirea comunităţilor din diasporă şi a ceangăilor, periclitaţi în mod deosebit de asimilare;
trebuie sprijinite publicaţiile periodice  în limba maghiară care apar în zonele de diasporă;
susţinem înfiinţarea de case intercom, case de artă populară, “case maghiare”;  asigurăm, în cadrul Fundaţiei Communitas, fonduri distincte pentru funcţionarea acestor case;
trebuiesc promovate şi facilitate legăturile permanente între maghiarii din diaspora internă şi maghiarii care trăiesc în blocuri compacte şi pe plan cultural (prin turnee ale teatrelor, manifestări culturale comune etc).
12. Sistemul propriu de instituţii civile este şi principala chezăşie a păstrării, dezvoltării şi propăşirii culturii noastre
De aceea:trebuie stimulată în continuare înfiinţarea, în toate localităţile locuite de maghiari, de asociaţii şi  fundaţii pentru afirmarea intereselor comunităţilor locale şi crearea societăţii civile competitive (U.D.M.R. – Societatea Culturală Maghiară din Transilvania: Programul “Pete albe”);
trebuie să elaborăm o strategie comună (U.D.M.R.–Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania–Asociaţia Muzeului Ardelean–Universitatea Maghiară din Transilvania „Sapientia”)  cuprinzătoare, pe termen mediu, pentru întreaga Transilvanie, cu program şi plan de acţiune bine definite, cu diviziunea riguroasă a muncii şi responsabilităţilor;
trebuie să elaborăm o strategie şi un sistem de subvenţionare (prin fundaţii), cu accent special pe atelierele de creaţie (savanţi, artişti, cercetători etc.);
în domeniile culturale (de ex. instrucţia populară, dansuri populare etc.) pentru care nu există în România învăţământ superior de specialitate, trebuie să se asigure (în acest program de acţiune) recunoaşterea diplomelor obţinute în străinătate şi salarii corespunzătoare acestei  pregătiri,
şi totodată trebuie urmărit ca şi în aceste aşa numite profesii deficitare să se asigure  pregătirea în învăţământul superior de specialitate;
trebuie să urmărim – în cadrul acestei strategii – şi crearea reţelei maghiare de cinecluburi în oraşele din Transilvania.
VIII. VIITORUL NAŢIUNII NOASTRE: TINERETUL1. Tinerii noştri, viitorul nostru
Principii de bază:Având în vedere că tineretul maghiar din România constituie o componentă determinantă a viitorului societăţii noastre, chezăşia dăinuirii, înnoirii şi continuităţii comunităţii noastre, Uniunea Democrată Maghiară din România consideră tineretul maghiar din România o categorie socială cu profil caracteristic, capabilă să-şi edifice propriul destin,
ţinând seama că tinerii noştri sunt înzestraţi cu valori specifice şi cu dinamismul vârstei, precum şi cu capacităţi inovatoare,
având în vedere că trebuie să găsim soluţii eficiente şi autentice la problemele specifice ale tineretului, la provocările izvorâte din schimbările ce au loc,
apreciind că stimularea rămânerii pe pământul natal este un obiectiv de importanţă strategică din punctul de vedere al dăinuirii comunităţii maghiare din România,
capitolul privind tineretul constituie parte organică a programului electoral al U.D.M.R.
2. Prima zi de muncă – tinerii absolvenţi la începutul carierei
ne pronunţăm pentru elaborarea unui proiect de lege care să prevadă un venit care asigură un nivel de trai decent pentru tinerii absolvenţi cu diplome, aflaţi la început de carieră;
propunem lărgirea sferei facilităţilor fiscale şi a programelor guvernamentale de sprijinire a  încadrării în muncă a tinerilor absolvenţi;
susţinem asigurarea de facilităţi pentru forţa de muncă calificată care se întoarce pe pământul natal;
sprijinim înfiinţarea, în şcoala medie, a instituţiei consultaţiei de specialitate pentru alegerea profesiei.
3.Moştenitori ai bunurilor noastre spirituale – pregătire
sprijinim instruirea pe cont propriu a tinerilor şi însuşirea limbilor străine;
propunem demararea programului de credit studenţesc;
propunem demararea unui program de burse pentru studenţi care ajută deopotrivă tinerii defavorizaţi, respectiv încurajează şi studenţii deosebit de dotaţi;
propunem extinderea diverselor facilităţi acordate studenţilor şi pentru cei ce studiază la universităţi particulare, precum şi la învăţământul seral, prin corespondenţă sau fără frecvenţă, respectiv propunem ca facilităţile de transport să fie acordate tuturor tinerilor sub 26 de ani;
susţinem accesul tinerilor la primul lor computer, respectiv programul care asigură accesul avantajos al tinerilor la Internet.
4. Oportunităţi competitive – tineri întreprinzători
propunem lărgirea sferei facilităţilor acordate tinerilor întreprinzători;  în acest scop sprijinim înfiinţarea sistemului instituţional de consiliere şi de pregătire.
5. Munca studenţilor
ne angajăm să elaborăm cadrul juridic, normativ al muncii studenţeşti.
6. Plăcutul cu utilul – activităţi de petrecere a timpului libersprijinim taberele de tineret;
susţinem renovarea şi construirea  locurilor de cazare, a taberelor;
demarăm un program de sprijinire care are scopul de a reînvia şi a ajuta desfăşurarea vieţii culturale şi a organizaţiilor de tineret din localităţile mici sau izolate (teatru de amatori, cercuri de lectură, viaţă de asociaţie, grupuri de păstrare a tradiţiilor), integrarea lor în circuitul economic, prin înfiinţarea de case intercom.
7.  Posibilitatea alegerii – serviciul militar alternativ
propunem desfiinţarea în anul 2005 a serviciului militar obligatoriu.
8. Serviciu de relaţii publice apropiat de om
sprijinim înfiinţarea serviciilor speciale pentru tineret în cadrul administraţiilor locale şi judeţene.
9. Minte sănătoasă în trup sănătos – lărgirea posibilităţilor de practicare a sportului
propunem lărgirea posibilităţilor de practicare a sportului în timpul liber, cu accent pe îmbunătăţirea bazelor sportive din provincie şi din mediul rural.
10. Spune ce te frământă – masă rotundă pentru tineret
sprijinim înfiinţarea instituţiei mesei rotunde pentru tineri pe lângă administraţiile publice locale.
11. Cadru pentru desfăşurarea vieţii comunitare – Program pentru înfiinţarea de  Case ale Tineretului
propunem lansarea unui program guvernamental numit “Casele Tineretului”, menit să asigure tinerilor cadru propice pentru activităţi colective, instruire şi distracţie civilizată în toate localităţile.
IX. LIBERTATEA CONŞTIINŢEI – PENTRU OMUL CREDINCIOS, PENTRU BISERICILE NOASTRE ISTORICE1. Drepturi egale pentru toate cultele
milităm pentru crearea unui cadru legal în domeniul cultelor care garantează egalitatea şi autonomia bisericilor, sprijinirea echitabilă din bugetul de stat a cultelor recunoscute.
2. Şcoli confesionale
Solicităm:dezbaterea şi adoptarea  în Parlament a modificării legii învăţământului devenită necesară ca urmare a modificării Constituţiei;
U.D.M.R. a elaborat şi va înainta Parlamentului un pachet de modificări ale legii, care garantează:dreptul cultelor recunoscute de stat de a crea instituţii de învăţământ confesionale la toate profilurile şi nivelurile;
autonomia instituţională a bisericilor şi confesiunilor;
finanţarea de către stat.
3. Reparaţii echitabile bisericilor noastre
obiectivul nostru este încheierea misiunii comisiei guvernamentale răspunzătoare pentru aplicarea  legii 501/2002 referitoare la retrocedarea imobilelor bisericeşti, accelerarea activităţii comisiei şi expedierea imediată către beneficiari a deciziilor de retrocedare;
urgentăm adoptarea legii privind retrocedarea şi pentru imobilele bisericeşti confiscate abuziv înainte de 1945;
vom face totul pentru ca autorităţile care au atacat deciziile comisiei guvernamentale răspunzătoare pentru aplicarea legii 501/2002 să-şi retragă acţiunile în justiţie;
vom iniţia adoptarea unor norme juridice care permit închiderea echitabilă a proceselor legate de vânzările abuzive ale imobilelor.
4. Pentru legi care să garanteze drepturile bisericilor noastre
Urgentăm:elaborarea reglementărilor privind plata despăgubirilor în bani a contravalorii bunurilor imobile care nu pot fi retrocedate în baza legii 1/2000 respectiv a legii 501/2002 care reglementează restabilirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole şi pădurilor;
elaborarea şi adoptarea legii privind retrocedarea terenurilor bisericeşti intra- şi extravilane;
elaborare şi adoptarea legii privind retrocedarea caselor de rugăciune şi bisericilor;
subvenţii bugetare mai eficiente pentru construirea de biserici şi case de rugăciune, respectiv pentru renovarea unor parohii şi biserici.
5. Pentru reintrarea efectivă în drepturile de proprietate
solicităm înfăptuirea repunerii efective în posesie a unor bunuri bisericeşti de importanţă deosebită, retrocedate (de ex. Palatul Episcopal romano-catolic din Oradea, biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia etc).
6. Pentru sprijinirea instituţiilor sociale şi caritative ale bisericilor
solicităm asigurarea subvenţiilor bugetare pentru beneficiarii instituţiilor sociale şi caritative administrate de biserici (case de copii, azile de bătrâni, centre diaconice, fundaţii, internate şcolare etc) într-o proporţie egală cu sarcinile preluate de la stat.
7. Bisericii care slujeşte – un stat prestator
solicităm asigurarea compensărilor salariale preoţilor şi personalului auxiliar în aşa fel ca aceste completări să nu se facă conform unui fond dinainte stabilit, ci subvenţia să corespundă numărului din totdeauna al personalului angajat;
solicităm ca şi cadrele didactice din institutele de învăţământ superior susţinute de biserică să beneficieze de compensări salariale din partea statului cuvenite preoţilor.
8. Viaţă confesională în limba maternă pentru ceangăii maghiari
solicităm asigurarea serviciului ecleziastic şi învăţământului religios în limba maternă pentru ceangăii maghiari din Moldova, şi asigurarea condiţiilor pentru acestea.
9. Să păstrăm monumentele noastre bisericeşti
solicităm sprijinirea de către stat a lucrărilor de conservare şi renovare a monumentelor bisericeşti, în funcţie de valoarea lor istorică şi arhitecturală.
10.Pentru salvarea identităţii celor ce trăiesc în zone culturale şi de viaţă confesională periclitate
solicităm sprijinirea comunităţilor bisericeşti care se confruntă cu greutăţi materiale pentru ca acestea să aibă posibilitatea de a-şi renova imobilele restituite.
11. Extinderea serviciului spiritual religios pentru o societate sănătoasă
susţinem asigurarea serviciului religios pe confesiuni în armată, în spitale şi în închisori;
şi acestor preoţi să li se asigure compensările salariale de stat.
12. Pentru sprijinirea asumării rolului social de către bisericile noastre
U.D.M.R. apreciază rolul moral al bisericilor noastre istorice în viaţa publică maghiară, concepe colaborarea cu ele şi o consideră rodnică pe baza încrederii reciproce şi a respectării autonomiei părţilor;
considerăm importantă colaborarea permanentă în vederea stabilirii obiectivelor comune şi a programelor de organizare a societăţii.
X. VIAŢĂ PREDICTIBILĂ ÎNTR-UN STAT DE DREPT BAZAT PE DEMOCRAŢIE PARLAMENTARĂ	Instrumentele pentru atingerea obiectivelor noastre sunt cele ale statului de drept: reprezentarea parlamentară şi în administraţia publică.
Pretindem dreptul de a participa la adoptarea deciziilor şi dreptul de a decide în problemele ce privesc comunitatea noastră.
Statalitatea de drept bazată pe democraţia parlamentară constituie un interes fundamental al comunităţii maghiare fiindcă legile sau modificările aduse legilor care privesc şi comunitatea noastră şi garantează drepturile noastre pot fi adoptate exclusiv prin intermediul instituţiilor statului de drept.
Respectarea şi afirmarea în practică a legalităţii, conduita legală a cetăţenilor constituie condiţia fundamentală a statului de drept.
Protecţia asigurată de legi constituie un interes fundamental al comunităţii noastre naţionale.
Uniunea noastră tratează înfăptuirea reformelor necesare ca fiind o sarcină prioritară în procesul creării statului de drept şi al îndeplinirii condiţiilor integrării.
1. Reforma justiţiei	Scopul reformei justiţiei îl constituie garantarea independenţei puterii judecătoreşti,
asigurarea exercitării drepturilor şi libertăţilor omului,
asigurarea procedurii judiciare imparţiale şi echitabile,
afirmarea dreptului de a ne adresa justiţiei, eliminarea corupţiei din justiţie.
În acest scop Uniunea noastră propune modificarea legii de organizare judecătorească şi a altor acte normative în sensul limitării corespunzătoare a atribuţiilor ministrului justiţiei şi a Ministerului Justiţiei.
În opinia noastră ministrul justiţiei, care îndeplineşte un mandat politic, ca şi aparatul condus de el, pot avea atribuţii legate exclusiv de administrarea justiţiei.
În consecinţă, considerăm că:organul de control profesional al ministerului justiţiei trebuie desfiinţat: aprecierea activităţii profesionale a magistraţilor trebuie să fie preluată de Consiliul Suprem al Magistraturii;
numirea, avansarea, transferarea, suspendarea, eliberarea din funcţie, excluderea (în cazuri justificate) din corpul magistraţilor, aprecierea (conferirea de distincţii) şi dispunerea de măsuri disciplinare trebuie să treacă în atribuţia exclusivă a Consiliului Suprem al Magistraturii;
propuneri privind numirea judecătorilor să poată face exclusiv preşedinţii de judecătorii, respectiv organismele profesionale şi organizaţiile civile;
cercetarea penală împotriva magistraţilor să poată fi declanşată exclusiv cu aprobarea Consiliului Suprem al Magistraturii;
ministrul justiţiei şi funcţionarii ministerului să nu poată fi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii;
serviciul de informaţii din cadrul justiţiei (SIPA) trebuie supus controlului parlamentar, atribuţiile şi activitatea sa trebuie să fie mai precis reglementate;
trebuie asigurată o mai mare recunoaştere materială şi morală a magistraţilor;
este necesar să se înfiinţeze noi judecătorii teritoriale pentru ca nici un cetăţean să nu fie nevoit să se deplaseze pe o distanţă mai mare de 50 de kilometri pentru cauze judecate la instanţa de fond.
Eliminarea corupţiei
În opinia Uniunii Democrate Maghiare din România instrumentul cel mai eficient al luptei împotriva corupţiei este eliminarea cauzelor ei.
Ţinând seama de faptul că sursa prioritară a corupţiei o constituie puterea excesivă a statului, administraţia publică centralizată, birocraţia, precum şi lipsa transparenţei, Uniunea noastră propune următoarele:
continuarea descentralizării administraţiei publice în sensul trecerii atribuţiilor centralizate în sfera de competenţă a organelor alese ale administraţiei locale;
atragerea organizaţiilor civile în luarea deciziilor administrative;
adoptarea în administraţia publică a unor decizii conform cărora toate posturile să poată fi ocupate exclusiv pe bază de concurs, iar condiţiile de concurs să cuprindă prevederi şi în ce priveşte antecedentele biografice şi ţinuta morală a candidaţilor;
modificarea legii privind statutul funcţionarului public care să separe funcţiile administrative de cele politice, să garanteze independenţa politică a demnitarilor care îndeplinesc funcţii publice;
afirmarea în practică  – chiar şi prin aplicarea de sancţiuni –  a prevederilor legilor referitoare la transparenţa deciziilor administrative şi accesul liber la informaţiile publice.
Instrumentul secundar al luptei împotriva corupţiei este promovarea unei politici penale care  pe de o parte să constituie o forţă descurajatoare pentru potenţialii făptuitori ai actelor de corupţie, pe de altă parte să asigure descoperirea făptuitorilor de acte de corupţie.
În acest scop este necesară creşterea eficacităţii organelor de urmărire şi cercetare penală.
Pentru aceasta:în poliţie şi procuratură trebuie să fie angajaţi persoane care sunt buni cunoscători ai zonei, dispun de informaţii corespunzătoare privind comunităţile locale şi cunosc limba maternă a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale;
trebuie creat cadrul instituţional al colaborării poliţiei cu organizaţiile civile;
serviciile de ordine publică ale poliţiei locale trebuie să fie trecute în subordinea consiliilor locale.
Reforma sănătăţii
Urmărim:adoptarea unei legi noi, moderne a sănătăţii publice;
elaborarea unui sistem de salarizare stimulator al lucrătorilor din sănătate;
elaborarea unei legi noi privind asigurarea de sănătate în spiritul articolului 139 al Constituţiei,
care trebuie să cuprindă: stabilirea unui pachet minim de servicii proporţional cu contribuţia asiguratului;
autonomia Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi a caselor judeţene de asigurări de sănătate;
gestionarea şi utilizarea raţională şi transparentă a fondului asigurărilor de sănătate;
modificarea codului fiscal în sensul ca TVA aplicată medicamentelor să fie, în conformitate cu cerinţele U.E., de 5%.
XI. MAGHIARI LIBERI ÎN BAZINUL CARPATIC ŞI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ	În Uniunea Europeană graniţele interne între ţările membre îşi pierd semnificaţia.
În Bazinul Carpatic o parte a maghiarimii se află deja înăuntrul Uniunii, o altă parte, inclusiv comunitatea maghiară din Transilvania, respectiv din România va adera, sperăm, în viitorul apropiat, în sfârşit, o a treia parte nu are şanse, nici în viitorul apropiat, să devină membră a Uniunii Europene.
Aceste trei situaţii geopolitice diferite nu pot fi un obstacol în strădania noastră vizând constituirea unei identităţi unice a naţiunii maghiare şi trăirea realităţii existenţei noastre naţionale.
Obiectivul Uniunii Democrate Maghiare din România şi una din sarcinile fundamentale ale Grupului parlamentar al U.D.M.R. este  de a contribui  prin activitatea sa ca România să devină membru al Uniunii Europene,
deoarece aceasta contribuie şi la unitatea politică organizatorică a naţiunii maghiare în cadrul statului european în curs de constituire.
Până când acest lucru se va întâmpla, este nevoie de măsuri legislative, dar mai ales guvernamentale, care asigură susţinerea neîngrădită a relaţiilor cu ţara mamă şi cu toate comunităţile de maghiari care trăiesc în Bazinul Carpatic.
Solicităm încheierea unor acorduri interguvernamentale care înlesnesc vizitele  între rude, în special, eliminând obstacolele din calea lor şi  a  lărgirii relaţiilor transfrontaliere.
Ca cetăţeni maghiari liberi, transilvăneni şi europeni dorim să întreţinem relaţii strânse cu maghiarii care trăiesc în această regiune.
Unitatea naţională trebuie să materializeze în diversitatea zonelor, ţinuturilor şi regiunilor, în păstrarea acestei diversităţi şi în sprijinirea dezvoltării acestora.
Susţinem şi sprijinim înfiinţarea şi funcţionarea unor organizaţii şi instituţii maghiaro-maghiare care caută şi oferă permanent şi continuu soluţii, fie pentru probleme ce se ivesc în relaţiile dintre microregiuni, fie pentru pregătirea aderării la U.E.
Considerăm deosebit de important ca Conferinţa Maghiară Permanentă (MÁÉRT), care instituţionalizează colaborarea comunităţilor maghiare din Bazinul Carpatic,  să desfăşoare o activitate sistematică şi eficientă
şi, ca forum al comunităţii maghiare din bazinul Carpatic, să caute şi să ofere soluţii pentru părţile naţiunii maghiare care trăiesc în condiţii geopolitice, economice şi culturale diferite.
Susţinem consultările prealabile şi acţiunea comună în forurile internaţionale în problemele care privesc comunitatea maghiară din Bazinul Carpatic şi în legătură cu care sunt în pregătire proiecte sau decizii (de pildă în problema cetăţeniei maghiarilor din afara graniţelor).
Trebuie să se elaboreze formele transparente, predictibile, decontabile şi funcţionale ale sprijinirii maghiarilor de dincolo de hotare pentru rămânerea lor pe pământul natal şi în vederea conservării valorilor lor culturale şi spirituale.
În acelaşi timp trebuie să tindem treptat şi către relaţii de parteneriat.
Nu trebuie să ne limităm doar la aşteptarea sprijinului unilateral,  trebuie să creăm şi un sistem de colaborare bazat pe avantaje reciproce.
XII. CÂŞTIGĂTORII INTEGRĂRII a) Şanse şi posibilităţi	Comunitatea maghiară din România face parte din comunitatea cetăţenilor României.
În acelaşi timp, ca şi comunitate băştinaşă, ea se consideră o entitate distinctă, subiect politic de sine stătător, deci partener egal al naţiunii române.
În prezent suntem încă europeni din afara Europei.
Trebuie să revenim în istoria lumii civilizate.
Trebuie să ne reîntoarcem acasă, suntem pe drum, pe un drum bun, de unde nu mai există şi nici nu poate fi cale de întoarcere.
Integrarea României în Uniunea Europeană în 2007 asigură şanse şi posibilităţi pentru societatea română şi societatea maghiară din România de a reduce cât mai curând  decalajul istoric:
şanse şi posibilităţi pentru apropierea de civilizaţia civică europeană, pentru crearea unei societăţi civile reale, autentice, românească şi maghiară din Transilvania;
şanse şi posibilităţi pentru consolidarea economiei,
stoparea pauperizării continue,
înfăptuirea mai grabnică a societăţii prospere
şi crearea securităţii sociale;
şanse şi posibilităţi pentru o ofertă mai largă la ocuparea unui loc de muncă,
pentru recunoaşterea competenţei profesionale,
pentru călătorii libere, fără restricţii;
şanse şi posibilităţi de acces liber la valorile civilizaţiei  europene, la valorile culturale, artistice, spirituale, ştiinţifice, de integrare în societatea informaţională;
şanse şi posibilităţi pentru a ne întoarce în Europa şi pentru ca construirea căminului nostru în Europa să devină realizabilă.
b) Ce trebuie să schimbăm?este nevoie de schimbare în economie,
în politică, în filozofia politică şi în practica politică;
este nevoie de schimbare în procesul de creştere a nivelului de trai, în viaţa tuturor păturilor sociale (pensionari şi şomeri, angajaţi şi angajatori, tineri şi vârstnici, femei şi bărbaţi);
este nevoie de schimbare în muncă şi în retribuţie, în distribuirea bunurilor materiale;
trebuie schimbat sistemul de utilizare a forţei de muncă şi asigurarea ajutoarelor sociale;
este nevoie de schimbare şi în ce ne priveşte pe noi, în faptele şi în gândirea noastră.
În consecinţă, sunt necesare:schimbarea conţinutului şi a formei, un stil nou în activitatea legislativă şi executivă;
legi (o cuprinzătoare armonizare a legislaţiei) care permit crearea, constituirea unor stări şi situaţii de viaţă realmente europene;
crearea unui sistem de guvernare, administraţie şi autoconducere capabil de a conduce ţara pe calea integrării;
un sistem în măsură să o şi înfăptuiască;
un sistem care are o concepţie privind crearea cadrului juridic;
o politică care protejează societatea de greutăţile aderării.
Uniunea Democrată Maghiară din România are soluţii, un program pentru asigurarea şanselor şi posibilităţilor, pentru schimbare şi pentru aderare.
Să câştigăm pentru noi, pentru comunitatea maghiară, integrarea europeană!
Să fim câştigătorii integrării!
1. Pentru ca unica noastră viaţă să fie mai bună!
– Politica regională a Uniunii Europene slujeşte în mod direct interesele populaţiei Uniunii, creează locuri de muncă şi îmbunătăţeşte condiţiile de viaţă, calitatea vieţii.
Este interesul nostru să putem folosi şi să folosim posibilităţile oferite de aderarea la Uniunea Europeană.
2. Pentru a putea stopa pauperizarea!
– Politica regională comună şi structurală, bazată pe regiuni şi care reflectă condiţiile economice, sociale, istorice, culturale, geografice sau de mediu statornicite în decurs de secole, constituie instrumentul lichidării metodice a înapoierii şi sărăciei.
Acest instrument îl vom folosi şi noi!
3. Pentru a-i şti în siguranţă şi prosperitate pe cei dragi!
– În Uniunea Europeană solidaritatea, echitatea şi dreptatea constituie o practică statornicită.
Este de dorit ca aceste principii să se afirme pe deplin şi în România.
4. Pentru a avea locuri de muncă mai multe şi mai bune!
–   În consens cu unul din cele mai importante obiective ale Uniunii Europene, trebuie acordată prioritate lichidării diferenţelor şi adesea a discriminărilor între diversele părţi, regiuni, microregiuni ale ţării.
În cazuri justificate vom propune reformularea politicii regionale a României.
Din şansele oferite de U.E. nu dorim mai multe, decât este echitabil, dar nici mai puţine.
5. Pentru ca să merite să trăim acasă!
–  Colaborarea între regiuni face posibilă elaborarea unei noi politici privind Europa Centrală.
Obiectivul nostru fundamental este să aplicăm în practică – prin respectarea principiului subsidiarităţii, descentralizării şi parteneriatului – o politică regională care sprijină autonomia comunităţilor locale.
6. Pentru a fi din nou împreună!
Prin desfiinţarea graniţelor interne, Uniunea Europeană poate împlini un vis vechi al istoriei contemporane a maghiarilor: face posibilă reunificarea pe cale paşnică a părţilor de naţiune rupte de naţiunea maghiară.
7. Pentru a putea fi noi înşine!
– Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea economiilor regionale bazate pe cunoaştere, a societăţilor locale informaţionale şi a identităţii şi culturii regionale.
Transilvania este una din regiunile istorico-economice specifice ale Europei de Est şi în această perspectivă constituie locomotiva integrării României în Uniunea Europeană.
Ne vom exprima interesele regionale tot mai apăsat.
8. Ştim ce este de făcut.
– Trebuie întărită capacitatea de a pregăti şi realiza proiecte a  actorilor locali şi regionali, precum şi a altor organizaţii care contribuie la dezvoltarea teritorială.
Vom încuraja prin toate mijloacele extinderea cât mai grabnică a practicilor de dezvoltare şi a serviciilor euroconforme în regiunea noastră.
9. Ştim cu cine vom conlucra.
– Finanţarea administraţiilor locale trebuie dezvoltată în sensul ca toate administraţiile locale să primească fonduri suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor obligatorii şi să devină posibilă constituirea de fonduri proprii pentru realizarea unor obiective (dezvoltări finanţate şi de U.E.) asumate voluntar.
Paralel cu revizuirea sistemului  instrumentelor dezvoltării teritoriului, propunem şi reforma demult scadentă a finanţării administraţiilor locale.
10. Ştim cum vom face.
– Folosind şi experienţa Ungariei, integrată deja în U.E., şi a celorlalte comunităţi maghiare, vom sprijini ardelenii şi administraţiile locale, instituţiile şi întreprinderile care îi slujesc, să devină competitive.
11. Un stat prestator în locul statului puterii!
– Aderarea la U.E. ne oferă şansa de a ne integra în sistemul de valori european, în structura instituţională europeană, în dialogul şi normele de comportament europene.
Vom sprijini răspândirea în viaţa publică românească a unor valori europene cum  sunt dialogul, toleranţa, respectul valorilor altora.
12. Să fim câştigătorii integrării!
-  În Uniunea Europeană lărgită comunităţile naţionale vor fi mai puternice decât comunităţile civile.
Bazându-ne pe eforturi comune, asumându-ne responsabilităţi comune, să ne afirmăm interesele şi valorile comune, în speranţa beneficiului comun.
STIMATE ALEGĂTOR!       NOI ŞTIM CE ŞI CUM TREBUIE FĂCUT!
VREM SĂ PARTICIPĂM ÎNTR-UN MEDIU REAL, AUTENTIC, ÎNTR-UN STAT DEMOCRATIC DE DREPT, SPERĂM, TOT MAI CONSOLIDAT, CU MIJLOACELE POLITICII, ALE DREPTULUI, ALE NEGOCIERILOR, ALE CONVINGERII – DACĂ E NECESAR –, ALE COLABORĂRII, DAR ÎNAINTE DE TOATE CU MIJLOACELE DREPTULUI ŞI ALE LEGALITĂŢII.
PENTRU ACEASTA ÎNSĂ TREBUIE SĂ FIM ACOLO UNDE SE ADOPTĂ DECIZIILE ŞI TREBUIE SĂ LUĂM PARTE LA LUAREA DECIZIILOR, PENTRU A LE PUTEA INFLUENŢA.
SOLICITĂM PARTENERIAT, COLABORARE, ÎNCREDERE ŞI ÎMPUTERNICIRE.
SĂ NE ASUMĂM RĂSPUNDERI COMUNE, SĂ ÎNDRĂZNIM SĂ FIM, DE ACEASTĂ DATĂ, CÂŞTIGĂTORI AI ISTORIEI!