R ecucerirea pieței interne, prin normalizarea accesului producătorilor autohtoni la rețelele de distribuție și susținerea economiei rurale.
Documentul original
Pagina 50-51 ↗DISTRIBUȚIA ȘI CONSUMUL: SUSȚINEREA IMAGINII DE „PRODUS ROMÂNESC” • R ecucerirea pieței interne, prin normalizarea accesului producătorilor autohtoni la rețelele de distribuție și susținerea economiei rurale. Bursele Agricole și Agenția Țărănească Națională Această „recucerire” se realizează prin lanțul scurt alimentar (și nealimentar) de distribuție. Lanțurile scurte de aprovizionare și distribuție înseamnă vânzarea de la un fermier/producător local la un consumator, prin implicarea unui singur intermediar și pe o arie de maxim 50 km. Canalele scurte de distribuție facilitează interacțiunea între consumatori și producători și constituie un stimulent pentru valorificarea potențialului local și un factor de îmbunătățire a imaginii unor regiuni mai puțin cunoscute și deseori neglijate. Ele permit stabilirea unor relații de încredere și trasabilitatea imediată a produselor pentru consumatori, oferind, de asemenea, un nivel elementar de suveranitate alimentară. Un rol important în dezvoltarea lanțurilor scurte de distribuție o are turismul, care va fi încurajat să se aprovizioneze de la producătorii locali. În acest sens, Guvernul AUR va reconfigura întreg pachetul legislativ, precum și instituțiile care împiedică în prezent formarea legăturilor economice dintre micile gospodării, ferme și afacerile turistice, așa încât acestea să formeze un ecosistem generator de valoare adăugată: economică – prin debușeul țărănesc și al micilor ferme, culturală – prin integrarea pensiunilor în peisajul satului – entitate economică și istorică, de sănătate – prin alimentația sănătoasă și proaspătă, bunăstare psihologică prin contactul direct cu producătorul cu hrana vie. Turismul local integrat în lanțul scurt privește atât regimul hotelier cât și punctele gastronomice locale. A doua structură este mica întreprindere locală manufacturieră, care va valorifica producția locală la nivel semi-industrial sau micro-industrial, a „meșteșugurilor”, axată în special pe produse ne-alimentare, în special al textilelor, cosmeticelor și leacurilor tradiționale (fito-farmaceutice), care valorifică materiale brute precum lâna, cânepa, plantele câmpului, fructele de pădure etc. Ce nu se procesează manufacturier va fi preluat de industrie, la prețul bursei țărănești. Această micro-industrie va beneficia de îndrumarea ministerelor de specialitate, așa încât să producă/distribuie competitiv față de alte produse echivalente din străinătate. A treia structură a lanțurilor scurte este construirea unor antrepozite regionale care să colecteze produsul local pentru a-l distribui regional, atât la nivelul hipermarketurilor existente cât și prin construirea altor rețele de vânzare, inclusiv de tip „ușă la ușă”. Aceste antrepozite vor funcționa ca: burse țărănești, unde prețul va fi stabilit de competiția dintre micii producători, sisteme integrate de depozitare, platformă informatică pentru comenzi en detaille și en-gros, livrare. Pentru înscrierea la bursa locală, gospodăriile și fermele vor fi încurajate să se asocieze (devălmășii, asociații și cooperative). Bursele nu pot fi proprietatea unei singure asociații, ci vor fi conduse de reprezentanți ai tuturor asociațiilor unui bazin de colectare. România va fi împărțită în bazine de colectare, fiecare bazin va avea propria bursă, iar la scară națională va există o Agenție Țărănească Națională coordonator al burselor și, în plan mai larg, al problematicii micilor gospodării. Agenția va colabora cu ministerele agriculturii, turismului, economiei și finanțelor, sănătății educației și culturii, turismului și mediului, și va avea atribuții în domeniul materialului semincer animal și vegetal, al protecției mediului, al bunăstării familiilor din mediul rural și al satului, se va ocupa de exportul de produse de origine, turismul rural-istoric-cultural, va avea atribuții în domeniul școlarizării utile mediului rural. Încurajarea vânzării directe, care are un rol vital, în România fiind tot mai frecvent întâlnite cazurile în care agricultorul vinde fără intermediari clienților. Se nasc astfel sisteme alimentare locale, unde producția, prelucrarea, comercializarea și consumul de alimente au loc într-o zonă geografică de dimensiuni relativ mici. Cazurile tipice sunt piața țărănească și punctul gastronomic local, târgurile. AUR va redeschide marile târguri de animale și nu numai, care se vor desfășura în cadrul unor evenimente mai largi, cu impact cultural și turistic. Fiecare bazin de producție/microregiune va fi încurajată să aibă un festival al său: al fetelor, al oilor, al brânzei, al urcatului la munte, al vinului etc. Vânzarea directă este rezultatul producției locale, care a fost dintotdeauna o parte a specificului zonelor rurale, dar ea a crescut în mod constant, în toate statele membre ale Uniunii Europene. Cererea consumatorilor pentru produse „locale” care au o proveniență sigură, împreună cu nevoia producătorilor de a adăuga valoare producției și comercializării propriilor bunuri agricole a dus la dezvoltarea unei game diverse de rețele alimentare locale și lanțuri scurte de aprovizionare. Nu în ultimul rând, AUR va regla distorsiunile din piața concurențială, prin rezolvarea piedicilor care limitează accesului producătorului român pe piață, ca urmare a regulilor defavorabile introduse de proprietarii supermarketurilor, prin prezența la raft a 51% produse românești, reglementată, dar neaplicată, folosind conceptul de lanț alimentar scurt, ca parte a Politicii Agricole Comune, document de bază la capitolul „Agricultură” al Uniunii Europene. Comercianții vor trebui să aibă la raft cel puțin un produs românesc similar. Statul va avea câte un reprezentant de-al său în echipele care negociază prezența la raft pentru fiecare mare distribuitor, așa încât micii producători să nu fie defavorizați, iar marii comercianți să fie impulsionați să investească în comerțul românesc pentru a-și crește marjele de profit, nu doar prin trecerea costurilor pe seama producătorilor și a consumatorilor locali.