Corelarea anuală și multianuală a învățământului cu nevoia economiei naționale, începând cu școlile și liceele universitare și terminând cu învățământul superior.

Dezvoltarea capacităților de producție autohtone și protejarea producătorilor autohtoni • Corelarea anuală și multianuală a învățământului cu nevoia economiei naționale, începând cu școlile și liceele universitare și terminând cu învățământul superior. financiară a capitalului străin în industrie este slabă, cu toate că ramurile industriale importante, precum metalurgia feroasă, construcțiile auto, industria cimentului se află sub control acestui capital străin. În agricultură, contribuția acestuia este nesemnificativă. Practic au fost trecute sub control străin resursele de materii prime și materiale – cu plata unor redevențe la cel mai scăzut nivelul posibil, ca și băncile, precum și puținele sectoare sigur profitabile și unități cu activități poluante, de care statele membre ale Uniunii Europene doreau să se debaraseze. Deși subdimensionat, față de alte state (stocul total de investiții străine este de trei ori mai mare în Ungaria, o țară cu o economie de două ori mai mică), randamentul capitalului străin este printre cele mai ridicate (9%, față de 5%), dar rolul acestuia în economia noastră este discutabil. Dacă randamentul capitalului străin în România este aproape dublu față de Ungaria, majoritatea multinaționalelor declară profituri zero. Având în vedere aceste randamente și permisivitatea clasei politice, nu este de mirare că dimensiunea anuală a investițiilor străine este relativ egală cu mărimea remitențelor românilor din afară: banii trimiși în Țară de românii plecați la muncă în 2021 au fost de peste 9 miliarde dolari, în timp ce investițiile străine directe, multe cu ajutor de la statul român, au fost de 9,5 miliarde euro. Dacă banii trimiși de români îmbunătățesc direct și imediat starea gospodăriilor, capitalul străin investit nu are aceeași finalitate: banii scoși din Țară de marile companii sunt mult mai mulți decât cei aduși. Impactul investițiilor străine asupra balanței de plăti a României a condus la creșterea permanentă a deficitului contului curent. De altfel, majoritatea banilor investiți de străini în România s-au orientat spre instrumente de prelevare a veniturilor locale: comerț și intermedieri financiare (bănci și asigurări). Putem concluziona că investițiile străine au vizat domeniile și activitățile în care se urmărea obținerea de profituri maxime, ceea ce nu coincide întotdeauna și cu interesele prioritare ale economiei. România rămâne pe mai departe în poziția de periferie a Uniunii Europene, cu toate dezavantajele care le implică acest statut, în principal migrația forței de muncă.

1. 0Original