FINALIZĂM LUCRĂRILE LA CENTRALELE PE GAZE DE LA IERNUT ȘI BRĂILA, CONSTRUIM CAPACITĂȚI NOI PE GAZE

FINALIZĂM LUCRĂRILE LA CENTRALELE PE GAZE DE LA IERNUT ȘI BRĂILA, CONSTRUIM CAPACITĂȚI NOI PE GAZE Programul de guvernare AUR prevede finalizarea lucrărilor la centralele pe gaze de la Iernut și Brăila în primii patru ani de guvernare și construirea de capacități noi pe gaze în ciclu combinat la Ișalnița, Turceni și Mintia, în următorii trei ani, pentru a asigura o producție excedentară de energie electrică, cu o putere netă disponibilă de cel puțin 10.000 de MW. De asemenea, va fi finalizată investiția la cele două noi reactoare nucleare de la Cernavodă în următorii 4-6 ani. Vor fi păstrate în regim funcțional capacitățile de producție pe cărbune de la Rovinari și Turceni. CTE Iernut poate să devină o lecție pentru construirea viitorului CTE Brăila. Problemele generate de antreprenorul general nu trebuie să se mai repete. Ca atare, proiectarea noii unități de la Brăila se va face în România, de către o societate cu capital integral românesc și de preferat cu colaborarea unui institutul specializat în acest sens, care trebuie operaționalizat URGENT. Consiliul Concurenței a autorizat recent operațiunea prin care Complexul Energetic Oltenia S.A. și ALRO S.A. intenționează să creeze împreună o companie pentru a realiza o centrală electrică cu ciclu combinat pe gaz natural (CCGT) la termocentrala Ișalnița, având o putere instalată de 850 MW, care va înlocui grupurile nr.7 și nr.8 de 330 MW, pe lignit. Legăturile dintre ALRO, Sebastian Burduja și „băieții deștepți” din energie (via Adrian Videanu) sunt bine-cunoscute și nimic nu este întâmplător – nici promptitudinea cu care a acționat Consiliul Concurenței. Astfel, PE O PERIOADĂ LUNGĂ DE TIMP, partenerii Complexului Energetic Oltenia vor fi cele două mari companii din domeniul energetic, Tinmar Energy S.A. și OMV Petrom S.A. Pentru a împiedica acest monopol străin asupra energiei românești, Programul de guvernare al AUR își propune ca mai întâi de toate să desființeze toate acele „SPV”-uri, prin retragerea partenerului român și a aportului în natură. Totuși, ce se pune în loc?, e întrebarea firească. Trebuie avută în vedere o mai întâi o STRATEGIE ENERGETICĂ din care să reiasă clar dacă avem nevoie într-adevăr de aceste capacități CCGT: vor fi evaluate emisiile de carbon (puterile instalate fiind mai mari, valorile se duc către cele anterioare, când unitățile funcționau cu lignit), trebuie să se evalueze cât și cum vor opera într-un sistem energetic în care consumul scade an de an, la toate aceste facilitați (în cadrul CCGT, Cărbune existent, CNE si SMR > 6000 MW, la care se mai adăuga si producția de energie hidro, panouri voltaice și centrale eoliene). La ora actuala media de consum este < 6000 MWh. Analiza o va decide. În orice caz, asocierea nu este una benefică pentru un sistem energetic care să asigure independența energetică a României, încă din modul în care ea a fost concepută.

1. 0Original