creditarea statului român la costuri corecte.

DE CE ESTE NEVOIE DE UN FOND SUVERAN DE INVESTIȚII ȘI CARE SUNT BENEFICIILE SALE • creditarea statului român la costuri corecte. Astfel de fonduri de investiții sunt mecanisme folosite adesea de statele dezvoltate, pentru a-și proteja economiile în fața fluctuațiilor generate de ciclurile economice, dar și instrumente prin care adună asset-uri (active) cu potențial de creștere semnificativ. În SUA, sunt câteva zeci de state federale care au astfel de wealth funds. Franța are un astfel de fond suveran – Caisse des dépôts et consignations – care datează din 1816 ( cu 207 ani de funcționare neîntreruptă) și are o valoare totală de piață estimată la 1,4 trilioane de dolari (1.416 miliarde de dolari). China are două astfel de fonduri de investiții, care totalizează 2,3 trilioane de dolari. Țările din zona Orientului Mijlociu bogate în petrol au dezvoltat fonduri suverane de investiții. Emiratele Arabe Unite are șase (6) astfel de instrumente financiare distincte, toate bazate pe extracția și procesarea hidrocarburilor. Canada, Turcia, Federația Rusă, Austria, Italia, până și Mexicul sau Azerbaidjanul și-au construit astfel de structuri instituționale, care să le ajute să navigheze prin hățișul financiar și economic al secolului XXI. Cel mai cunoscut exemplu de reușită în acest domeniu al fondurilor suverane de investiții este cel al Norvegiei. „Norway Government Pension Fund Global” (GPFG) are o valoare nominală de aproximativ 1,48 trilioane de dolari (1.487 miliarde de dolari) și deține acțiuni la peste 9.200 de companii din 70 de i (inclusiv România), în patru domenii de activitate. Cea mai mare parte a fondului este investită în acțiuni, care reprezintă interese de proprietate în companii. O altă parte este investită în obligațiuni, care sunt un tip de împrumut acordat guvernelor și companiilor, iar o parte finală este investită în infrastructura imobiliară și a energiei regenerabile. Aproximativ 68,3% din fond este investit în acțiuni la diverse companii, 28,5% în instrumente financiare cu venit fix (plasamente și obligațiuni), 3,1% în companii imobiliare nelistate și 0,1% în infrastructură de energie regenerabilă necotată la bursă. PIB-ul total al Norvegiei în anul 2022 a fost de 579 de miliarde de dolari. Ceea ce înseamnă că activele totale ale GPFG sunt de trei ori mai mari decât PIB-ul. Și asta, în contextul în care PIB-ul per capita (106.148 de dolari în 2022) plasează Norvegia pe primul loc în rândul statelor cu o populație mai mare de un milion de locuitori. Reușita Norvegiei este cu atât mai impresionantă, cu cât sunt luate în considerare două aspecte: 1) Prima finanțare de către Guvernul de la Oslo a fondului s-a făcut în 1996, iar primele investiții efective au apărut în 1998. Deci, este un fond de investiții relativ tânăr (25 de ani); 2) Fondul a fost finanțat aproape exclusiv din redevențele și exploatarea resurselor de petrol din Marea Nordului, dar a ajuns în acest moment să aibă o valoare mai mult decât dublă, prin comparație cu resursele de hidrocarburi aflate în exploatare. Mecanismul are o valoare de progresie geometrică, nefiind liniar – așa se face că, între 2011 și 2023, valoarea totală a „Norway Government Pension Fund Global” a crescut de cinci ori (de la 3,3 trilioane de coroane norvegiene în 2011 la 15,3 trilioane de coroane norvegiene în 2023). În acest interval de 25 de ani, câștigul mediu anual a fost de 5,99%, dar aceasta a generat beneficii prin mecanismul compounded interest (dobândă la dobândă). Dincolo de beneficiile financiare și economice, acest tip de instrument generează ceea ce în lumea geopoliticii este numit soft power”. Definiția conceptului a fost dată de politologul american Joseph Samuel Nye Jr: „când o țară face ca alte state să-și dorească ceea ce își dorește ea, ar putea fi numită putere cooptivă sau soft power, în contrast cu puterea tare, sau de comandă, de a le ordona altora să facă ceea ce își dorește”. Prin investiții în alte țări, state precum SUA, Norvegia, China sau Franța, reușesc să-și impună mai ușor politicile externe. Instrumentalizarea acestor fonduri suverane de investiții se face adesea „la pachet” cu mecanisme suplimentare de câștigare a bunăvoinței societății civile. Pentru a da un exemplu, amintim celebrele fonduri norvegiene, atât de implicate în reconfigurarea valorilor unei întregi pleiade de ong-uri din România.

1. 0Original