RENAȘTEREA ECONOMICĂ A SATULUI ROMÂNESC

RENAȘTEREA ECONOMICĂ A SATULUI ROMÂNESC Obiectivul strategic al guvernului AUR în privința satului românesc este declararea gospodăriei țărănești familiale (1-50 ha) ca obiectiv strategic național, cu scopul de a asigura suveranitatea alimentară a României la orizontul anului 2030, prin procesare și distribuție de hrană din producția agricolă internă din scheme europene/naționale de calitate (R 1151) și formarea implicită a unei clase de mijloc de 1 milion de familii țărănești. În ultimii 33 de ani au dispărut de pe piață 3,6 milioane de gospodării țărănești, din lipsa unor măsuri structurale întreprinse de statul român în sprijinul lor. Din numărul total de țărani/fermieri care mai solicită plăți directe europene, cei care exploatează suprafețe de până la 50 ha reprezintă 97,33% (794.471 fermieri), care gestionează 39,4% din suprafața solicitată la plată, respectiv 3,73 mil ha. Prin această măsură, serviciile gospodăriei țărănești devin recunoscute de către societate ca funcții publice de natură economică, socială culturală și ecologică. Este imperativă hrănirea populației cu hrană sănătoasă, din sistemul național de economie locală, preponderent din gospodăria țănească, prin valorificarea pe plan local și național a produselor agroalimentare, prin intermediul unei clase de mijloc de cca. 1 milion de gospodării familiale, care trebuie rentabilizate economic (integrarea obligatorie a procesării materiilor prime agricole), social (prin funcția pedagogică, turistică, gastronomică, recreațională, etc.) și ecologic. Integrarea conceptului de „arhitectură verde” este unul dintre elementele de bază ale propunerii Comisiei Europene pentru PAC post-2020, în vederea atingerii unui nivel mai înalt de ambiție pentru climă și mediu, prin crearea unei economii rurale românești circulare, valorificând potențialul colinar și montan prin strategia europeană: de la fermă/gospodărie, la consumator, aplicând și strategia europeană pentru biodiversitate. Se va introduce hrană din scheme de calitate în sistemul public/ privat, prin legalizarea bucătăriei țărănești ca Punct Gastronomic Local de Catering (PGLC) (prin includerea unei anexe suplimentare la Ordinul 111 al ANSVSA), alături de funcția de baza agroalimetară turistică actuală a Punctului Gastronomic Local. Acesta din urmă va funcționa în vederea asigurării producției de hrană caldă în regim de PGL, producție de hrană caldă în regim de catering, cu distribuție în unități școlare, unități sanitare, unități militare, unități administrative teritoriale, unități din sistemul social, grupuri de consumatori, comenzi private cu asigurarea trasabilității distribuției hranei. Beneficiari direcți vor fi peste 9.000 de gospodării țărănești (cel puțin o gospodărie în fiecare comună), înregistrate sanitar-veterinar ca PGLC, care vor procesa/distribui hrană caldă din scheme de calitate în sistemul public si privat. Ținte-consumatori pot fi cca. 5 milioane de consumatori din sistemul public și privat (5 milioane de meniuri/zi/3 euro/9-12 luni) creează o piață minimală de 4 miliarde de euro/an. Guvernul AUR va realiza investiții în PGLC în scheme de calitate (produse montane, ecologice, tradiționale, DOP, IGP) și va acorda cheltuieli eligibile nerambursabile (maxim 40.000 euro/ proiect), pentru amenajarea și dotarea PGLC, precum și achiziția de mijloace de transport izoterme/frigorifice, de colectare a laptelui și de distribuție a hranei calde. Se va aloca un buget de 360 de milioane de euro. Un set de cinci măsuri va fi de natură să faciliteze renașterea economică a satului românesc, prin prisma transformării acestuia într-un furnizor important pentru piață:

1. 0Original