Î n schimb, în masurile de investiții din agricultură vom ținti strategic fermele între 1 si 500 ha și prin Ajutorul de stat, Sprijinul cuplat si prin Ajutorul Național Tranzitoriu Zootehnic pe cap de animal.
Documentul original
Pagina 119-120 ↗DE LA GRÂNAR, LA HAMBARUL SI MOARA EUROPEI • Î n schimb, în masurile de investiții din agricultură vom ținti strategic fermele între 1 si 500 ha și prin Ajutorul de stat, Sprijinul cuplat si prin Ajutorul Național Tranzitoriu Zootehnic pe cap de animal. Sprijinim producția și achiziția de tractoare și alte echipamente agricole pentru creșterea gradului de prelucrare a produselor agricole (magazine locale, fabrici locale pentru industria alimentară), prin fonduri naționale și europene nerambursabile. Investim în sectorul industriei alimentare! Sprijinim sectorul alimentar în vederea creșterii gradului de prelucrare a produselor agricole, a dezvoltării zootehniei (bovine pentru reproducere, carne și lactate, porcine pentru reproducere și carne), dar și pentru dezvoltarea pisciculturii, prin acordarea de finanțare rambursabilă și nerambursabilă, cu dobânzi subvenționate și garanții de stat. Asigurăm finanțare nerambursabilă pentru construirea de 50 unități regionale de preluare, sortare, depozitare și ambalare a produselor agricole, stimulăm și dezvoltăm micro-industrii prelucrătoare, la nivel local. Încurajăm asocierea de tip cooperative, în acest sector. AUR își propune ca deziderat al program de guvernare să transforme în așa fel România, încât țara noastră să poată hrăni mare parte din Europa și să devină o destinație importantă pentru turiști. Din păcate, în momentul actual nu reușim să ne asigurăm nici măcar necesarul intern de hrană și nici nu ne bucurăm pe deplin de ceea ce avem în Țară, de potențialul ei turistic. Pentru îndeplinirea acestui deziderat, programul de guvernare AUR fixează următoarele obiective de politici în domeniu: Obiectivul politic nr 1. Suveranitatea agroalimentară și agro-energetică a României, Fundamentare: România trebuie să renunțe la paradigma istorică de Grânarul Europei, care a creat numeroase pungi de sărăcie predominant în zona de câmpie și să adopte paradigma de Hambarul Europei, renunțând astfel la exportul de materie brută. Pe baza actualei paradigme de securitate alimentară, România cheltuie în exercițiul european 2020-2027 cca. 30 de miliarde de euro (23 miliarde din PNS și cca. 7 miliarde din bugetul multianual) pentru a hrăni populația României, cu peste 70% hrană procesată și chimizată din import, o vulnerabilitate majoră din punct de vedere moral, social, cultural, economic și geopolitic. De asemenea, măsura își propune să asigure capabilități de export de alimente, axându-se pe producția din cadrul a trei forme de organizare a procesării materiilor prime, în ferma mijlocie, ferma industrială și industria agroalimentară. Ca o primă măsură, prevedem finanțarea prin PNS a unităților de stocare/procesare/distribuție direct în ferme, respectiv în magazine de grup din centrele urbane: