BĂNCI DE GENE ȘI SEMINȚE PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ

BĂNCI DE GENE ȘI SEMINȚE PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ Programul de guvernare AUR are în vedere prezervarea și valorificarea agrobiodiversității României, în contextul actual al schimbărilor climatice, prin investiții in 2 bănci de gene, pe criterii FAO. Obiectivul măsurii este asigurarea pe termen lung a suveranității agroalimentare și agroenergetice a României. Tratatul internațional privind Resursele Genetice Vegetale pentru Alimentație și Agricultură (2004) și Strategia Globală pentru Conservarea Plantelor (2011 – 2020) adoptată de Convenția pentru Diversitate Biologică în anul 2002 subliniază necesitatea conservării eficiente a resurselor genetice vegetale pentru alimentație și agricultură, ca mijloc de contracarare a ratei actuale de pierdere a biodiversității, determinată de agricultura industrializată. Prin legea 36 (2019) care ratifică „Protocolul Nagoya”, România se angajează să își armonizeze legislația și să creeze infrastructuri care să gestioneze resursele genetice, în conformitate cu standardele internaționale, iar prin art. 15 din Convenția privind diversitatea biologică, se recunoaște contribuția importantă la dezvoltarea durabilă pe care o au transferul de tehnologie și cooperarea, pentru construirea de capacități de cercetare și inovare în vederea punerii în valoare a resurselor genetice. Dl. Friederich Wilhelm Graefe zu Baringdorf, ex-vicepreședinte al Consiliului de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European aprecia că Romania deține cea mai mare varietate de plante regionale și tradiționale din Europa, iar un alt specialist aprecia resursele genetice vegetale din România „o adevărată comoară”. România și țările comunității europene în general se confruntă cu vulnerabilități legate de posibilitatea întreruperii fluxurilor de aprovizionare cu material genetic necesar, în special în situații de criză, precum cea generată de contextul pandemic global sau cu riscuri legate de adaptarea acestor resurse la condițiile pedoclimatice locale. Conform datelor oferite de FAO, în lume funcționează 1750 Bănci de Gene, ce respectă standardele internaționale FAO. România, până în prezent nu are nici o instituție acreditată, care să funcționeze după normele și standardele internaționale în vigoare. În Europa regăsim, în schimb, un număr mare de Bănci de Resurse Genetice Vegetale, specializate pe domenii. Ținta strategică a unei asemenea inițiative este simplu de întrevăzut. Măsura are efecte pozitive directe, privind conservarea biodiversității, reziliența sectorului vegetal, digitalizarea și tranziția la o economie verde. Conservarea, menținerea, promovarea, multiplicarea de specii și cultivarea de populații locale vegetale, pretabile pentru sistemele de agricultură ecologică, rezistente la secetă, la atac de boli și dăunători și la alți factori de stres, pentru prevenirea fenomenelor de deșertificare și pentru conservarea biodiversității/agrobiodiversității sunt puncta strategice, care pot fi astfel atinse. Introducerea unui pachet specific în Măsura de Agro-mediu și climă (M10) pentru conservarea, promovarea, cultivarea speciilor și cultivarurilor populațiilor locale vegetale este una lesne de întreprins, ca și crearea unui Catalog Național Adaptat Schimbărilor Climatice (C.N.A.S.C.) cu specii, soiuri, populații locale vegetale, pretabile pentru sistemele de agricultură ecologică, și adaptate la schimbările climatice. Beneficiarii implementării acestui proiect vor fi Banca de Resurse Genetice Vegetale Buzău și Banca de gene Suceava. Tipurile de investiții și cheltuieli eligibile pentru constituirea acestor bănci de gene pentru agricultură constau în:

1. 0Original