REINTRODUCEM OBLIGATIVITATEA CA PREFECȚII ȘI ALTE CATEGORII DE FUNCȚIONARI SĂ NU AIBĂ AFILIERE POLITICĂ

REINTRODUCEM OBLIGATIVITATEA CA PREFECȚII ȘI ALTE CATEGORII DE FUNCȚIONARI SĂ NU AIBĂ AFILIERE POLITICĂ Principala reglementare în domeniul funcției publice a fost determinată de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care cuprinde o clasificare mai mult sau mai puțin exhaustivă a funcțiilor publice, menționându-se în același timp drepturile și îndatoririle funcționarilor publici. În cadrul obligațiilor, se precizează că funcționarilor publici le este interzisă ocuparea funcțiilor de conducere în structurile sau organele de conducere ale partidelor politice, ale fundațiilor sau asociațiilor care funcționează pe lângă acestea și organizațiilor cărora le este aplicabil același regim juridic, ca și partidelor politice (art. 44). În continuare, în cadrul aceluiași articol se menționa că înalților funcționari publici le este interzis să facă parte din partide politice, iar toți funcționarii publici au obligația ca în exercițiul funcțiilor lor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea publică a convingerilor sau preferințelor politice și să nu favorizeze niciun partid politic în exercitarea atribuțiilor ce le revin. În categoria drepturilor funcționarilor publici se stipulează că este interzisă orice discriminare între funcționari pe criterii politice (art. 27, alin. 2). Prin legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului s-a făcut un progres în privința depolitizării funcției publice: în art. 17 se arată că „prefectul și subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizații căreia îi este aplicabil același regim juridic ca și partidelor politice, potrivit legii, sub sancțiunea destituirii lor din funcția publică”. Însă trebuie să precizăm că în condițiile impuse de Statutul funcționarilor publici, unde se menționează în cadrul art. 19 că prefecții și subprefecții sunt numiți de către Guvern, adică numirea acestora se realizează tot de către sectorul politic, devine îndreptățită întrebarea dacă depolitizarea acestor funcții nu s-a realizat decât într-un cadru formal și prefecții servesc în continuare puterea politică, neasigurând o adevărată neutralitate cerută prin însuși exercițiul funcției lor. Guvernul AUR va numi prefecți și subprefecți din categoria funcționarilor publici. Astfel, vom respecta prevederile conținute în OUG 57/2019, privind Codul Administrativ, unde la art. 250 se precizează faptul că „funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții din categoria înalților funcționari publici”. Astfel, susținem și aplicăm o delimitare clară și transparentă a înalților funcționari publici și a altor categorii de funcționari care se numesc politic și care se ocupă prin concurs, fără implicarea factorului politic. Politizarea funcției publice poate accentua fenomenul corupției, întrucât persoanele care sunt numite pe criterii politice pot face anumite compromisuri în exercitarea funcției lor și nu posedă o autonomie suficientă în desfășurarea activității, tocmai pentru că servesc cu loialitate interesele politice. Desfășurarea activităților ilegitime ale birocrației sunt de obicei prestate de către funcționarii publici în urma intervenției factorului politic, iar printre acestea putem menționa implicarea lor în campaniile electorale.

1. 0Original