ȘCOALA DE DUPĂ ȘCOALĂ

ȘCOALA DE DUPĂ ȘCOALĂ AUR a anunțat implementarea programului „Școală de după Școală”, care include programe realizate în mod organizat prin intermediul unităților de învățământ, asociațiilor sportive, culturale, de mediu, de protecție socială, inginerie și știință: „Promovăm o politică națională de susținere a sportului de masă, care include sportul școlar, studențesc, Daciadele și, implicit, sportul de performanță.” Programul „Școala de după școală” are mai multe componente: infrastructură pendinte de procesul de școlarizare propriu-zis – internate, centre de zi/ după școală, infrastructură extra-școlară – palatele copiilor/cluburi de creație/ sportive, turism cultural școlar și resursa umană – pedagogi, instructori, educatori, profesori maeștri în diferite arte, meșteșuguri. Axele psihopedagogice ale funcționării acestora sunt: sănătate, frumusețe spirituala, minte ascuțită, îndemânare, siguranță. Palatele copiilor vor fi dotate cu cantine, pentru ca suportul acordat familiilor să fie extins. În prezent, există 42 de palate ale copiilor, 47 cluburi sportive – finanțate din bani publici, majoritatea într-o stare avansată de degradare, multe cu statut incert. Pentru că acestea au ca finalitate politica de stat în domeniul educației, Palatele copiilor și cluburile elevilor vor reveni din subordinea Consiliilor județene în cea a Ministerului, prin intermediul unei structuri specializate. Personalului îi va fi garantat prin lege statutul de cadru didactic. Bugetul mediu pentru funcționarea unui palat al copiilor/club școlar este de circa 1 milion de lei, Palatul Copiilor din București având un buget mediu de 10 milioane. Doar pentru funcționarea lor bugetul total este de aproximativ 50 milioane/an. La aceste sume se vor adăuga cele necesare cluburilor sportive, școlilor de artă etc. Guvernul va inventaria toate aceste facilități și le va susține în acord cu rolul lor prin demararea construirea/reconstruirea/extinderea acestora. Sportul este esențial pentru bunăstarea spirituală a tinerilor și formarea unei societăți cât mai sănătoasă biologic și întărită cultural. Din acest punct de vedere, activitățile sportive vor fi considerate activități de tip educațional-școlare. În prezent, jumătate dintre români nu au făcut vreodată mișcare, obezitatea afectând 58% dintre adulți și peste 30% dintre copii. Aceste cifre își asociază efecte foarte grave: hipertensiune, diabet. La nivelul anului 2023, deși 80% din școli declarau că aveau săli de sport, multe dintre acestea erau de fapt o simplă sală de clasă, transformată în „sală de sport”, iar în mediul rural, mai puțin de jumătate din școli aveau o sală de sport corespunzătoare. Dotarea cu echipament, cu programe și, mai ales cu personal lasă foarte mult de dorit. Numai în mediul rural o primă estimare a urgențelor privind construcția sau revitalizarea urgentă de săli de sport se ridică la peste 1500 de unități. Nu există programe de sport la nivel național. Guvernul AUR se va îngriji ca toate școlile din Țară să posede o sală de sport adecvat utilată, împreună cu personalul și programele de specialitate. AUR va resuscita programul național de sport de masă, cu finalitate în performanță „Daciada”. „Daciada” a fost un program național derulat odată la doi ani între 1977-1989, prin care milioane de elevi au participat la sportul de amatori competițional, din care câteva mii au urmat apoi sportul profesionist, de elită. „Daciada” a asigurat baza performanțelor istorice sportive ale României din acea perioadă, fiind însoțită de programe consistente de construcție a infrastructurii sportive. Programul „Daciada” va fi re-implementat, după o analiză aprofundată a costurilor și a surselor de finanțare, luând în considerare beneficiile sportului de masă în privința întăririi sănătății românilor și astfel, a scăderii costurilor cu serviciile medicale la nivel național. O altă țintă a „Daciadei” va fi revenirea România pe podiumul marilor competiții sportive de grup. Un alt sub-program important al „Școlii de după Școală” este „Săptămâna istorică”, prin care copiii iau contact cu momentele semnificative din istoria națiunii, pentru cultivarea sentimentul demnității sociale și naționale. „Săptămâna istorică” va avea loc cel puțin o săptămână pe an, pentru fiecare clasă. În cadrul acesteia vor fi organizate excursii și tabere la obiective istorice, precum și alte activități de cunoaștere și înțelegere a istoriei naționale, inclusiv participarea la spectacole, lansări de carte, programe de mentorat. Programul se va adresa și copiilor români de peste hotare. Aceasta are atașat un program special de reabilitate/conservare (re) punere în circuitul turistic al cetăților dacice, a siturilor arheologice de interes național din toate epocile istorice și din toate regiunile, a reședințelor și cetăților marilor voievozi etc. O parte din activitățile enumerate vor fi susținute prin voucherele culturale – program special de susținere a turismului cultural. Adulții vor fi încurajați să participe la „Săptămâna istorică” prin tichete culturale, care vor acoperi circa 5% din salariul mediu net (cca 215 lei) pe an, așa încât părinții să poată însoți elevii atunci când doresc. Tichetele culturale se vor acorda persoanelor cu venituri egale sau sub media salariului pe economie. Tichetele culturale vor putea folosite și în afara programului „Săptămâna istorică”, la vizitarea oricărui obiectiv turistic înregistrat în programul național cultural. Bugetul, doar pentru familiile aflat în risc de sărăcie (cca. 7 milioane persoane, 47% din total) s-ar ridica la 1,6 miliarde lei/an.

1. 0Original