AUR CONSIDERĂ ÎNVĂȚĂMÂNTUL O PRIORITATE NAȚIONALĂ

AUR CONSIDERĂ ÎNVĂȚĂMÂNTUL O PRIORITATE NAȚIONALĂ Partidul AUR a elaborat un Program de guvernare extins în domeniul educației și un program-cadru în domeniul culturii. Cu privire la învățământ, AUR are în vedere un amplu complex de măsuri, axat pe revalorizarea cadrului didactic și redarea prestigiului său, reunit într-un proiect intitulat sugestiv „Domnul Trandafir”. Așa cum se arăta în „Programul de guvernare în 15 puncte”, acest proiect are ținte precise: „Redăm demnitatea cadrelor didactice. Programul național «Domnul Trandafir» are ca scop redarea demnității cadrelor didactice prin salarizare și stimulente adecvate, oferirea de locuințe, statut, dotări și echipamente, precum și reducerea sarcinilor birocratice pentru a permite dascălilor să se concentreze pe activitățile didactice”. Numărul profesorilor a scăzut dramatic din 1990 încoace, reducându-se cu aproape jumătate, România fiind pe ultimul loc din Uniunea Europeană în privința ponderii profesorilor în totalul populației active, de doar 1,9% (aprox. 170.500), față de țări ca Belgia, cu un număr mai mult decât dublu (4,1%). Nu este de mirare, pentru că salariul mediu brut al profesorilor din România reprezintă 65% din salariul mediu brut al profesorilor la nivelul Uniunii Europene. La scara economiei naționale, salariul unui profesor debutant era în primăvara anului 2023 cu 32% mai mic, decât salariul mediu pe economie! În Belgia, țara reper privind numărul de profesori raportat la populație, salariul mediu al profesorilor este cu 25% mai mare decât salariul mediu pe țară. În Germania, salariul unui profesor debutant este aproape echivalent cu salariul mediu – de circa 4000 euro brut, pe lună. În Japonia, țara unde meseria de profesor este cea mai respectată profesie, pentru că se spune, cum e și real că „profesorii îi fac oameni pe toți, inclusiv pe Împărat, fiind singurii care nu se înclină în fața acestuia”, salariul mediu este apropiat de cel al ministrului de resort. În România, pe lângă salariul demotivant și lipsa de respect asociată, o altă cauză a părăsirii sistemului de către profesori este scăderea numărului de elevi și, deci, micșorarea numărului de clase, de școli. Astfel, populația școlară a scăzut odată cu scăderea populației . Însă, dacă populația școlară a scăzut până astăzi cu 27,71% față de 1990, numărul profesorilor a scăzut cu 44,29% în 2023, față de 1995! Este clar că școala, prin profesorii săi, a fost o țintă pentru guvernele post-decembriste, care nu și-au mai dorit o populație educată, ci o masă de manevră. Astfel încât profesorii care au rezistat și nu au plecat din sistem au fost „mizerabilizați”, cel mai ușor prin salarii care le-au discreditat onoarea, apoi prin suprasarcini și presiuni administrative care i-au îndepărtat efectiv de catedră și de menirea lor. Spre deosebire de guvernările anterioare și în contrapondere cu proiectul eșuat „România educată”, AUR consideră învățământul o prioritate națională, pentru că, după cum afirmăm în Program, „așa cum arată astăzi școala va arăta mâine Țara”. În guvernarea AUR statutul profesorului va fi readus la rangul pe care îl merită – acela de făuritor de personalitate și clăditor de Țară, împreună cu familia. Acest fapt va fi reflectat printr-un salariu adecvat, prin pachete de suport ale tinerilor profesori și pentru cei din mediul rural, prin investițiile în infrastructura școlară. Școlile vor fi primitoare și într-un număr suficient. AUR a anunțat în programul său: „Susținem creșterea numărului de unități de învățământ, astfel încât, în decurs de 10 ani, să se poată desfășura activitatea educațională într-un singur schimb. Elaborăm un Program național pentru modernizarea, extinderea și construirea, în următorii 10 ani, a 500 de clădiri destinate învățământului primar, gimnazial și liceal”. În România ultimilor 30 de ani, s-au construit mai puțin de 400 de școli, dar s-au închis sau comasat de cel puțin zece ori mai multe – situația nu este cunoscută în prezent cu precizie nici măcar de către Minister, care nu mai urmărește situația unităților școlare, din momentul cedării acestora către primării. Dacă în 1990 România avea 28303 unități de învățământ, în 2022 numărul acestora a ajuns la 7072, o scădere de 25%, deși populația României a scăzut de la 23,2 milioane la 19 milioane în același interval – o scădere de 19%. Numărul școlilor a scăzut mai abrupt decât populația, afectând în special populația din mediul rural și pe românii aflați în minoritate în propria țară. Guvernul AUR va demara reconstrucția sistemului educațional atât pe dimensiunea curricular-pedagogică, cât și pe aceea a infrastructurii materiale – prin refacerea numărului de școli.

1. 0Original