ACCES LA DIAGNOSTIC TIMPURIU, PRIN PROGRAME DE PREVENȚIE, ANALIZE ȘI CONTROALE MEDICALE GRATUITE PE GRUPE DE VÂRSTE

ACCES LA DIAGNOSTIC TIMPURIU, PRIN PROGRAME DE PREVENȚIE, ANALIZE ȘI CONTROALE MEDICALE GRATUITE PE GRUPE DE VÂRSTE Experiența AUR cu caravana medicală ne-a convins că accesul la un diagnostic cât mai timpuriu, prin crearea unui program de prevenție pentru bolile față de care românii prezintă un risc ridicat (care include un set de analize și controale gratuite, adaptate pe grupe de vârstă) este ceea ce a lipsit în ultimele decenii tuturor românilor. Rata mortalității evitabile prin prevenție și a mortalității prin cauze tratabile poziționează România pe locul trei, într-un top în care pozițiile fruntașe indică de fapt eșecul prevenției medicale. Este nevoie urgentă de a îmbunătăți promovarea prevenției, a îngrijirii personale și a unui stil de viață sănătos. Cancerul este a doua cauză principală de deces în România, după bolile cardiovasculare. România înregistrează rate ale mortalității prin cancer cu 48% mai mari decât media UE. Se estimează că până în anul 2035, numărul de îmbolnăviri de cancer în Uniunea Europeană va crește cu 24%, astfel că această boală va deveni principala cauză de deces (INSP). Prevenția primară, screeningul și depistarea precoce, încă de la primele semne, sunt cele mai eficiente metode de combatere a cancerului. Peste 80% dintre bolile de inimă, accidentele vasculare cerebrale și cazurile de diabet zaharat, precum și 40% dintre cancere ar putea fi evitate prin utilizarea corespunzătoare a măsurilor de prevenție. România investește cei mai puțin în prevenția bolilor dintre țările Uniunii Europene. În țara noastră se alocă, pentru prevenție, doar 1,7% din cheltuielile totale cu sănătatea, în timp ce media Uniunii Europene este de 3,1%. Practic, Romania investește pentru prevenție, într-un an, doar 18 euro/persoană, foarte departe de media UE (82 euro). Pentru referință, menționăm că la polul opus s-au situat Suedia (165 euro), Germania (148 euro) și Olanda (146 euro). Trecerea în sănătate de la o abordare reactivă la una proactivă, pentru creșterea speranței de viață și a calității vieții este singura variantă viabilă. În România, rata mortalității evitabile prin prevenție și a mortalității prin cauze tratabile sunt foarte ridicate. Rata mortalității evitabile prin prevenție a fost, cum am arătat, a treia cea mai ridicată din UE în 2018, ceea ce indică necesitatea de a îmbunătăți promovarea sănătății și prevenția bolilor. Principalele cauze ale ratei mortalității evitabile sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar și bolile cauzate de consumul de alcool. Rata mortalității prin cauze tratabile este cea mai ridicată din UE și de peste două ori mai mare decât media din țările UE. Deficiențele majore în ceea ce privește capacitatea sistemului de sănătate de a oferi populației un tratament adecvat și în timp util sunt demonstrate de ratele ridicate ale mortalității prin cauze tratabile, asociate bolilor cardiace ischemice (considerate deopotrivă evitabile și tratabile), accidentelor vasculare cerebrale, pneumoniei și cancerului colorectal. Ratele de supraviețuire la cinci ani pentru cancerul tratabil sunt cu mult sub media UE, inclusiv în cazul cancerului de prostată (77% comparativ cu 87% în UE) și al cancerului mamar (75% comparativ cu 82% în UE). Deși rata de supraviețuire în cancerul pulmonar a crescut de la 8% în 2009 la 11% în 2014, aceasta este în continuare cu mult sub media UE de 15% . Perspectivele pentru leucemia infantilă sunt, de asemenea, deosebit de slabe: rata de supraviețuire la cinci ani este de numai 54%; aceasta este cu 21 puncte procentuale mai mică decât în orice altă țară din UE (următoarea cea mai scăzută rată se înregistrează în Lituania, unde 75% dintre copiii cu leucemie supraviețuiesc cel puțin cinci ani de la diagnosticare). Rezultatele slabe menționate sugerează că este necesar ca tratamentul să fie administrat la timp, iar eficacitatea sa să crească. Rata de supraviețuire în cancerul de col uterin în România este cu 2 puncte procentuale peste media UE, dar prevalența este mult mai mare, iar ratele de screening sunt mult mai scăzute, astfel încât poate fi subdiagnosticat. Programele de screening în cancer vizează îmbunătățirea prevenției. Sunt necesare îmbunătățiri majore în ceea ce privește prevenția și tratamentul pentru a reduce rata mortalității. Vom crește, ca urmare, numărul de caravane medicale destinate screeningului pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. Programele de prevenție vor fi intensificate (în momentul de față există 4 cabinete mobile pentru depistarea cancerului de col uterin, 3 pentru cancerul de sân). Vom crește numărul lor, pentru că în mod normal trebuie să facă un astfel de control cel puțin odată pe an măcar 500 de mii de femei: în 2023, s-au făcut doar 70 de mii și nici nu există capacitatea completă de a interpreta datele respective, deși în statele UE nu e nevoie decât de un program în care un computer interpretează datele. Este nevoie de asemenea dotări, așa cum e nevoie și de medici cu înaltă pregătire care să le utilizeze – pentru că investiția inițială va fi compensată de economiile realizate, prin depistarea și tratarea în fază incipientă a afecțiunilor.

1. 0Original