2. PREAMBUL

Ne aflăm acum într-o situație cum România nu a mai fost din perioada 2008-2009, în care fundamentele economice s-au degradat extrem de puternic. Toți indicatorii majori privind sănătatea unei economii au tendințe de evoluție dramatice în ultimul an, reflectând înrăutățirea mediului economic. În ultimii trei ani, guvernul coaliției PSD-PNL s-a făcut că nu vede toate problemele mari cu care se confruntă economia noastră și a preferat să crească cheltuielile bugetului peste limitele suportabilității, ignorând cvasi-stagnarea economiei, impactul catastrofal al prețurilor la energie, precum și deprecierea constantă a performanței bugetare guvernamentale. S-au creat, astfel, premisele unei ajustări fiscale extrem de brutale pentru anii următori, care va inhiba creșterea economică și dezvoltarea țării într-un mod îngrijorător. 1. Astfel, în trimestrul II 2024, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu doar 0,1% (practic a stagnat), după ce în trimestrul anterior a avut o creștere de doar 0,5%. 2. România a atins un nivel incredibil al deficitului bugetar. Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 80,87 mld lei, respectiv 4,57% din PIB față de deficitul de 42,19 mld lei, respectiv 2,63% din PIB aferent celor opt luni ale anului 2023. Practic, pe primele opt luni ale anului, deficitul bugetar s-a dublat față de aceeași perioadă a anului 2023, de la 42 de miliarde de lei la 81 de miliarde de lei. Mai mult, suntem deja în al cincilea an consecutiv în care Comisia Europeană ne-a introdus procedura de deficit bugetar excesiv. Deși bugetul a fost făcut la începutul anului cu un deficit de 5%, Consiliul Fiscal indică cu mare probabilitate depășirea pragului de 8% pentru deficitul bugetar pe anul în curs. 3. Acest deficit bugetar este cauzat de nesăbuința cheltuielilor făcute de guvern, nu de veniturile colectate de la cetățeni și de la companii. De exemplu: – Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 32,89 mld lei, consemnând o dinamică pozitivă de 22,1% (an/an). Veniturile din impozitul pe salarii au înregistrat un avans de 20,4%, peste evoluția fondului de salarii din economie (17,3%); – Contribuțiile de asigurări au înregistrat 124,86 mld lei, în creștere cu 20,1% (an/an), peste evoluția fondului de salarii din economie; – Încasările din impozitul pe profit au însumat 24,25 mld lei, consemnând o creștere de 20,4% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit, inclusiv impozitul minim pe cifra de afaceri de la agenții economici și impozitul pe profit de la bănci comerciale; – Încasările nete din TVA au înregistrat 77,23 mld lei, în creștere cu 16,2% (an/an); – Veniturile din accize au însumat 27,93 mld lei, înregistrând o creștere de 16,3%; – Veniturile nefiscale au însumat 35,94 mld lei, înregistrând un avans de 22,0%; – În schimb, sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 22,94 mld lei, în scădere cu 18,3% (an/an); – G uvernul a „reușit“, cu toate acestea, să își crească cheltuielile mult mai rapid decât i-au crescut veniturile: - cheltuielile de personal au însumat 105,98 mld lei, în creștere cu 23,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent; – Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 60,87 mld lei, în creștere cu 26,3% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent; – Cheltuielile cu dobânzile au fost de 22,86 mld lei, cu 3,08 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent; – Cheltuielile cu asistența socială au fost de 146,95 mld lei în creștere cu 13,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. 4. România are cea mai înaltă rată anualizată a inflației din Uniunea Europeană, de 5,3%, mai mult decât dublul mediei europene: Annual inflation rates in August 2024 (%) Țară / agregat; Rata anuală a inflației, august 2024 (%) Lithuania; 0.8 Latvia; 0.9 Ireland; 1.1 Slovenia; 1.1 Finland; 1.1 Italy; 1.2 Sweden; 1.3 Denmark; 1.4 Luxembourg; 1.7 Portugal; 1.8 Germany; 2.0 Euro area; 2.2 France; 2.2 Cyprus; 2.2 EU; 2.4 Bulgaria; 2.4 Czechia; 2.4 Spain; 2.4 Malta; 2.4 Austria; 2.4 Croatia; 3.0 Greece; 3.2 Slovakia; 3.2 Netherlands; 3.3 Estonia; 3.4 Hungary; 3.4 Poland; 4.0 Belgium; 4.3 Romania; 5.3 Eurostat 5. În trimestrul II al anului 2024, România are cea mai mare valoare a deficitului de cont curent din Uniunea Europeană: 7,7 miliarde de euro, după ce a avut deficit de cont curent de 4,1 miliarde de euro pe trimestrul I din 2024 (locul II din UE), 6,5 miliarde de euro pe trimestrul IV 2023 (locul III european), 6,7 miliarde de euro pe trimestrul III 2023 (din nou cel mai mare din UE), 6,7 miliarde de euro pe trimestrul II 2023 și 5,4 miliarde de euro pe trimestrul I din UE (ambele din urmă trimestre, țara noastră a avut cele mai ridicate rate ale deficitului de cont curent). 6. La nivelul primelor șapte luni din 2024, deficitul de cont curent a ajuns deja la peste 15 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decât pe primele șapte luni din 2023! 7. Investițiile străine directe, pe primele șapte luni ale anului, au atins 3,1 miliarde de euro, în scădere puternică față de cele 4 miliarde de euro din perioada corespondentă a anului 2023. 8. Totalul datoriei externe a atins 180 de miliarde de euro, cu 10 miliarde de euro mai mult decât la finalul anului trecut. 9. Datoria publică a crescut nemăsurat. Guvernul a împrumutat, într-o singură zi, 5 miliarde de euro de pe piața externă, prin trei emisiuni de obligațiuni. Această sumă se adaugă celor 170 de miliarde de lei deja împrumutați de la începutul anului acesta. Deja, la sfârșit de iunie, coaliția PSD-PNL împrumutase, în numele țării, peste 860 de miliarde de lei, adică 45 000 de lei pentru fiecare român. Până la sfârșitul anului, vom avea o datorie cu mult peste 900 de miliarde de lei, adică peste 48 000 de lei pentru fiecare dintre noi. Jumătate din acești bani sunt împrumutați de către guvernarea formată după ale- gerile din 2020. Cu asta vor rămâne românii, practic, de pe urma ultimilor patru ani scurși de la alegeri: cu o datorie de aproape 5000 de euro pentru fiecare dintre noi. Astfel încât, la finalul acestui an vom avea, fiecare dintre noi, de plătit în numele statului câte aproape 10 000 de euro, dintre care jumătate se datorează nesăbuinței și nepriceperii guvernelor de coaliție PNL-USR și PNL-PSD. 10. Mai țineți minte cei 100 de miliarde de euro fonduri europene promiși de către guvernarea PNL-USR și apoi PNL-PSD? Ei bine, cele 100 de miliarde erau de fapt aproape 85 de miliarde, din care peste 55 de miliarde pentru perioada 2021-2027 și 29 de miliarde pentru PNRR. Până astăzi, guvernele Ciucă și Ciolacu au atras, în total, 9,6 miliarde de euro, adică 11,2% și am trecut de jumătatea perioadei în care trebuiau cheltuiți acești bani! Asta este, într-un cuvânt, performanța de care s-a învrednicit această guvernare nedemnă: 11,2% din banii promiși au venit în țară la jumătatea perioadei pentru care ni s-au promis . Cum s-ar spune la școală, nota 1 pentru guvernele PSD-PNL. De fapt, în acești ani, România a contribuit la Uniunea Europeană cu aproape 8 miliarde de euro, adică am câștigat, net, mai puțin de 2 miliarde de euro. România are de primit de la Uniunea Europeană 55,5 miliarde de euro pentru cadrul financiar multianual 2021-2027. 31 miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune și peste 14 miliarde de euro fonduri agricole și pentru dezvoltare rurală. Suntem la jumătatea cadrului financiar multianual și, deocamdată, guvernul PSD-PNL a adus în țară doar 4,3 miliarde de euro. Adică 7,8% din suma totală. Și acești bani reprezintă doar avansuri plătite la început de an, singurii bani care vin de la Bruxelles fără niciun fel de condiții sau de proiecte. Celălalt mare pachet de finanțare de la UE este PNRR, în valoare de 29 de miliarde de euro, dintre care 15 miliarde de euro împrumuturi luate de la UE și 14 miliarde de euro granturi. Prima mare realizare a guvernării coaliției PSD-PNL a fost pierderea a 2,1 miliarde de euro din granturile acordate inițial, ca urmare a revizuirii datelor privind PIB-ul. Toți cei 2,1 miliarde de euro s-au pierdut din partea de granturi, subliniez încă o dată. Din acest pachet, acum, cu doar 2 ani și jumătate înainte de finalul perioadei de valabilitate al planului (anul 2026), guvernului PSD-PNL i s-au aprobat doar două cereri de plată: prima de 2,56 miliarde euro a fost virată în conturile Băncii Naționale la data de 27 octombrie 2022, din care aproximativ 1,77 miliarde euro reprezintă componenta de grant, iar 0,78 miliarde euro componenta de împrumut și a doua, în iunie 2023, de 2,76 miliarde euro (din care peste 1 miliard de euro împrumuturi), după deducerea prefinanțării și suspendarea plății în valoare de 53,36 milioane euro, aferentă neîndeplinirii a două jaloane (129 și 133). Adică în total 5,32 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sunt împrumuturi. Cea de-a treia cerere de plată, în valoare de 2,67 miliarde euro (1,86 miliarde euro nerambursabili și 811 milioane euro împrumut), a fost înaintată Comisiei Europene la 15 decembrie 2023 și încă nu este aprobată și plătită, deoarece guvernul nu și-a îndeplinit angajamentele. 11. România a înregistrat în trimestrul al treilea 2024 cel mai ridicat preț la energia spot din Uniunea Europeană (UE), pe care se tranzacționează o cantitate echivalentă cu 40% din consumul curent. De altfel, nicio țară europeană nu mai are o pondere atât de mare a energiei spot în ansamblul pieței naționale, toate statele celelalte având piețele dominate de contracte pe termen lung, cu preț stabil. În cel de-al treilea trimestru, prețul mediu al energiei cu furnizare în ziua următoare a fost pe OPCOM de 127,42 euro/MWh, România fiind urmată, în topul european, de Grecia, cu 125,9 euro/MWh, Bulgaria, cu 123,6 euro/ MWh și Ungaria, 120,9 euro/MWh. Prețurile spot din cele mai mari economii ale Uniunii (Germania și Franța) au fost de 75, respectiv 51 euro/MWh. În aceeași perioadă, la jumătate și la o aproape o treime din prețul din România România, de altfel, ocupă un loc fruntaș și în topul celor mai scumpe piețe de energie din UE de la începutul anului și până în prezent, situându-se pe poziția a patra, cu un preț de 93,6 euro/MWh. Prețuri mai ridicate înregistrează doar Italia și Irlanda (cu 100 euro/MWh) și Grecia (cu 94,8 euro/MWh). Vorbind de primele două economii europene, prețurile medii spot din Germania și Franța din acest an au fost de 70, respectiv 48,5 euro/MWh. 12. De altfel, pe semestrul II al anului 2023, România are al treilea cel mai mare preț la electricitate pentru consumatorii casnici (PPS) din Uniunea Europeană, după Cehia și Germania! 13. Guvernul PSD-PNL a anunțat o „mare victorie“: Grupul energetic numărul 5 Rovinari, din cadrul Complexului Energetic Oltenia, este gata să fie pus în funcțiune și conectat la Sistemul Energetic Național, costul proiectului fiind de peste 100 de milioane de euro. Toate bune și frumoase, numai că guvernul a uitat să ne anunțe și două mici amănunte: Lucrarea a durat nu mai puțin de zece ani din ziua de când a intrat în proces de retehnologizare. În anul 2026, grupul energetic 5 de la Rovinari se va ...închide, el urmând să constituie, alături de grupurile 4 de la Rovinari și 4 de la Turceni „rezerva de capacitate“ de la CE Oltenia. Adică, guvernul PSD -PNL a început lucrarea în 2014, când premierul coaliției era Victor Ponta, deputat de Gorj altminteri, a cheltuit 100 de milioane de euro timp de 10 ani pentru a repune în funcțiune un grup energetic care, începând cu 2026, va sta închis până în 2030, atunci când se va închide definitiv. 14. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-31.VII 2024 a fost de peste 18 miliarde de euro, mai mare cu 2,435 miliarde de euro (+15,6%) decât cel înregistrat în perioada 1.I-31.VII 2023. 15. Degradarea continuă și în sectorul construcțiilor: În perioada 1.I-31.VII.2024, volumul lucrărilor de construcții a scăzut față de perioada 1.I-31.VII.2023 ca serie brută cu 2,7%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 2,5%! În aceste condiții, prima urgență a viitorului guvern AUR va fi reechilibrarea țării din punct de vedere macro-economic și reașezarea economiei pe principii sănătoase. Prioritare vor fi reducerea cheltuielilor nesăbuite cu salariile personalului bugetar, cu achizițiile scandaloase de bunuri și servicii și cu așa-zisele „proiecte de investiții“, prin care se stipendiază, de fapt, baronimea locală. Nu trebuie să confundăm risipa banului public cu „investițiile“. Vom readuce echilibrul în finanțele țării prin reducerea cheltuielilor nejustificate ale aristocrației bugetare și în paralel vom stimula creșterea economică sănătoasă, pe baze ferme și pe termen lung.